Prețul corect al integrării. Câți bani a dat și câți a luat România de la UE, în 10 ani de la aderare

Din cele 40 de miliarde de euro primite de la UE, 37 de miliarde de euro au venit pentru proiectele cu­prin­se în exercițiul financiar 2007 – 2013 și 3,8 mi­li­arde de euro pentru exercițiul financiar 2014 – 2020. Or, aici începe o nouă discuție pentru că sunt peste trei ani de la debutul exercițiului financiar 2014 – 2020, iar România nu are puse la punct mecanismele pentru atragerea celor peste 32 de miliarde de euro (fondurile structurale și rurale) alocate țării pentru acest interval, singurele fonduri nesupuse stresului fiind cele 8 miliarde de euro subvenții agricole, scrie Ziarul Financiar. 

Din cele 3,8 mld. euro primite de la UE în exercițiul financiar curent, fon­durile structurale și pentru dez­voltare rurală înseamnă 2,2 mld. euro, dar ele sunt avansuri. Or, aceste sume au atins deja limita celor 15 pro­cente ce pot fi eli­be­rate ca avansuri și, da­că statul sau in­vestitorii privați nu alocă fonduri pentru a fi cheltuite în proiectele finanțate de UE, iar guvernul nu pune la punct in­stituțiile care să se ocupe de decon­­tarea acestor sume, a­tunci situația de blocaj de la debutul exer­cițiului fi­nan­ciar 2007 – 2013 se va re­peta. Iar acest lucru trebuie să se pe­treacă re­pede, altfel într-o primă etapă de suferit va avea, în mod vizibil, buge­tul de stat.

Finanțele și-au programat în acest an venituri de la UE de 22 de miliarde de lei. Din acești bani, 10 miliarde de lei înseamnă fonduri structurale care au fost prinse în bugetul de venituri pentru 2017. Dacă acești bani de la UE nu vin – și nu vor veni, dacă nu vor fi acreditate autoritățile de management – întreaga construcție bugetară legată de cheltuielile de investiții se va prăbuși.

Deja prima lună din an vine cu vești foar­te proaste. Veniturile buge­tare au fost în ianuarie în scădere semni­ficativă – minus 5,7% față de ia­nuarie 2016. Veniturile din fondurile UE au fost și ele ridicol de mici, doar 67 de mil. lei. În asemenea ritm nu poate fi vorba despre o absorbție pe fonduri structurale, în bugetul de stat, a 10 mld. lei, cum speră guvernul. Așa că situația din 2016, când investițiile statului au fost la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii ani – doar 29 mld. lei fonduri de la buget și de la UE cheltuite în investiții – se poate chiar înrăutăți, având în vedere constrân­gerile imense cărora trebuie să le facă față bugetul consolidat.