Prețul democrației: Parlamentarii greci decid miercuri între colaps economic și cedarea suveranității. Filmul evenimentelor care „trădează proiectul european”

Oferta făcută de liderii europeni la summit-ul care a avut loc la finele săptămânii trecute la Bruxelles nu este o ofertă în adevăratul sens al cuvântului, este mai mult o promisiune a unei oferte. Acordul încheiat luni dimineața include o serie de condiții pe care autoritățile elene trebuie să le îndeplinească înainte ca instituțiile financiare internaționale să decidă dacă vor acorda sau nu Greciei un nou pachet de sprijin financiar, în valoare de 82-86 de miliarde de euro.

Mai exact, este vorba despre adoptarea unor reforme fiscale (creșterea TVA-ului și lărgirea bazei de impozitare), adoptarea unei reforme a pensiilor și introducerea „tăierilor automate de cheltuieli în cazul unor deviații de la țințele ambițioase de surplus primar”, măsuri ce trebuie aprobate de Parlament până la 15 iulie. Totodată, până pe 22 iulie, Parlamentul mai trebuie să adopte Codul de procedură civilă, dar și o directivă europeană privind sistemul bancar.

„Imediat și doar după implementarea legală a măsurilor menționate mai sus, precum și a sprijinului parlamentar grec pentru toate angajamentele incluse în acest document, verificat de Instituții și de Eurogrup, poate fi luată o decizie de a acorda Instituțiilor un mandat de a negocia un Memorandum de înțelegere”, se arată în declarația oficială făcută de liderii europeni în urma summit-ului.

VIDEO S-a dat STARTUL la distracția pe zăpadă. Pârtiile pentru începători sunt pline de copii și adulți care vor să învețe să schieze sau să se dea cu placa

00:26

ULTIMA ORĂ Călin Georgescu face apel la Procurorul General după campania PNL pe TikTok: „Nu au existat ingerințe, decât de tipul celor dâmbovițene”

00:03

Ce urmează pentru Grecia

Astfel, dacă Parlamentul va adopta aceste măsuri, miercuri, pe 15 iulie, următorul pas este votul din statele membre ale zonei euro, ce ar urma să aibă loc în perioada 16-17 iulie. Decizia de a acorda un nou sprijin financiar Greciei va trebui să fie adoptată doar de parlamentele statelor zonei euro care vor contribui cu fonduri suplimentare la pachetul de salvare financiară a Greciei.

De menționat este faptul că în prezent este o perioadă de vacanță parlamentară, prin urmare senatorii și deputații europeni vor trebui convocați la o sesiune extraordinară pentru a aproba ajutorul pentru Grecia, în condițiile în care pe 20 iulie, statul elen are de achitat o tranșă de 3,5 miliarde de euro Băncii Centrale Europene (BCE), la care se mai adaugă și suma de 1,2 miliarde de euro pe care nu a achitat-o Fondului Monetar Internațional (FMI) și care a declanșat intrarea statului în faliment tehnic.

Cui datorează Grecia bani

Sursă: Barclays

Înțelegerea de luni trebuie să fie adoptată de cel puțin șapte parlamente, în contextul în care există multă reticență în ceea ce privește sprijinirea Greciei, notează Bloomberg.

Bundestag-ul german va vota vineri, cancelarul Angela Merkel precizând că pachetul va fi adoptat. Printre statele care vor organiza sesiuni extraordinare se mai numără Olanda, Slovacia, Austria și Finlanda.

Grecia a pierdut

Acțiunile premierului Alexis Tsipras au stârnit nemulțumiri în rândul liderilor europeni, astfel încât acordul obținut acum este mult mai dur decât cel oferit la negocierile anterioare.

Frustrarea europenilor a fost alimentată și de sentimentul că au fost „luați peste picior” de Tsipras care, după ce părea că este de acord cu condițiile discutate la summit-ul de pe 26 iunie, și-a schimbat poziția în drum spre casă, organizând un referendum și cerându-le grecilor să respingă austeritata, notează Bloomberg.

Aceste acțiuni au avut ca rezultat o serie de măsuri noi incluse de creditorii internaționali pe lista angajamentelor cerute Greciei în schimbul unui nou împrumut. Printre acestea se numără vânzări masive de active guvernamentale în valoare de 50 de miliarde de euro, dar și o decizie controversată ce implică cedarea unei părți a suveranității statului elen.

Krugman: Acest acord trădează proiectul european

Paul Kurgman, laureat al premiului Nobel pentru Economie în 2008, notează într-un comentariu din New York Times că și dacă Tsipras ar fi nebun, și dacă europenii ar fi vrut să înlăture Syriza de la putere, și dacă ar fi vrut să dea afară Grecia din zona euro, „chiar dacă toate acestea ar fi adevărate, cererile Eurogrupului sunt nebunești”.

„Merg dincolo de dur, pe teritoriul distrugerii răzbunătoare și completă a suveranității naționale, fără nicio speranță de ușurare. Este, probabil, menită să fie o ofertă pe care Grecia nu o poate accepta. Chiar și așa, este o trădare grotescă a principiilor întregului proiect european”, scrie Krugman.

Liderii europeni îi cer lui Tsipras să prezinte orice proiect legat de „capitolele relevante” în timp util creditorilor internaționali care nu doar că au un rol consultativ, ci trebuie să își dea acordul înainte ca aceste proiecte să fie supuse votului din Parlamentul elen.

Sursă: Declarație Eurogrup

De altfel, în declarația oficială a Eurogrupului, liderii europeni notează că există îngrijorări serioase legate de politicile economice ale executivului elen din ultima perioadă, politici care ar naște temeri cu privire la sustenabilitatea datoriei publice a Greciei.

„Exisă îngrijorări serioase cu privire la sustenabilitatea datoriei Greciei. Acest lucru este o urmare a relaxării politicilor în ultimele 12 luni, care a rezultat în recenta deteriorare a climatului macroeconomic și finaciar local”, se arată în declarația oficială.

Evoluția datoriei publice a Greciei, exprimată ca procent din Produsul Intern Brut (PIB) al statului

Sursă: bloombergview.com

Cum a încercat Tsipras să vândă eșecul

Premierul Alexis Tsipras, votat în urmă cu șase luni pentru că a dus o campanie prin care s-a angajat să pună capăt austerității și să restabilească „demnitatea” poporul grec, a acceptat un acord de salvare oneros, argumentul său fiind că putea fi și mai rău de atât.

După o „bătălie dură”, Grecia a reușit să obțină restructurarea datoriilor și „un pachet de creștere”, a spus Tsipras în urma negocierilor din noaptea de duminică spre luni, adăugând că principalul său obiectiv a fost menținerea statului elen în zona euro.

„Am avut de luat decizii grele, am fost puși în fața unor dileme grele. Ne-am asumat responsabilitatea acestor decizii pentru a împiedica implementarea unor obiective extreme – cerute de cele mai conservatoare forțe din Uniunea Europeană”, a declarat premierul elen.

Asta în condițiile în care, în urma summit-ului anterior, încheiat pe 26 iunie, premierul declara că „principiile de bază ale Uniunii Europene au fost democrația, solidaritatea, egalitatea și respectul reciproc. Aceste principii nu s-au bazat pe șantaj și ultimatumuri. În special în aceste vremuri decisive. Nimeni nu are dreptul să pună în pericol aceste principii. Guvernul grec va continua să lupte cu hotărâre pentru aceste principii”.

Întors la Atena, Tsipras a decis să ducă „lupta” la un nivel mai înalt și a anunțat organizarea unui referendum prin care să întrebe poporul dacă este de acord cu oferta europenilor, ofertă pe care guvernul o refuzase deja.

„Nimeni nu poate ignora mesajul de hotărâre al unui popor care își ia destinul în propriile mâini”, spunea Tsipras după votul de acum două săptămâni, asta după ce i-a îndemnat pe greci să spună „nu” „ultimatumurilor, șantajului, diviziunilor și temerilor”.

Ministru elen: Acordul este inacceptabil

Pachetul „negociat” în noaptea dinspre duminică spre luni de Tsipras a fost primit cu nemulțumire de unii dintre colegii săi de partid.

Panagiotis Lafazanis, ministrul elen al Energiei și liderul platformei de stânga a partidului Syriza, a declarat într-un comunicat de presă că acordul este „inacceptabil”. Lafazanis este de părere că acesta „anulează mandatul popular și mândrul > ales de greci la referendum”.

„Așa-numiții noștri parteneri, conduși de establishmentul german, s-au purtat față de noi de parcă am fi colonia lor, iar ei nu ar fi mai mult decât șantajiști brutali și asasini economici”, a spus el, citat de Guardian.

Unitatea coaliției

În acest context, votul din Parlament, de care depinde continuarea discuțiilor cu partenerii europeni în vederea obținerii unui nou împrumut, se anunță unul dificil.

„Încrederea trebuie să fie reconstruită. Autoritățile elene trebuie să își asume responsabilitatea pentru ceea ce au convenit aici politic”, a îndemnat cancelarul german Angela Merkel în urma summit-ului.

Syriza are 149 de scaune dintre cele 300 ale legislativului elen. La acestea se mai adaugă cele 13 mandate deținute de partenerii de coaliție, Partidul Grecilor Independenți. Liderul acestuia a scris duminică pe Twitter „destul, a fost de ajuns”, ridicând temeri cu privire la o posibilă ieșire a partidului de la guvernare, notează Bloomberg.

Pe de altă parte, Tsipras nu are nici măcar susținerea parlamentarilor săi.

„O remaniere guvernamentală este în cărți, probabil cu Tsipras prim-ministru și sprijin din partea partidelor de opoziție”, este de părere George Pagoulatos, profesor de politici europene la Universitatea de Economie și Afaceri din Atena. Peste 30 de parlamentari ai facțiunii de stânga din cadrul Syriza l-ar putea abandona pe premier, susține el.

Ce ar urma să primească Grecia

Dacă totul merge bine, Grecia ar urma să primească un împrumut în valoare de circa 86 de miliarde de euro. Cea mai mare parte a acestor bani, respectiv 77%, vor veni de la Mecanismul European pentru Stabilitate (MES), fond „alimentat” de statele membre ale zonei euro. Diferența de circa 16 miliarde de euro va fi acoperită de Fondul Monetar Internațional (FMI).

Sursă: Financial Times

Acești bani vor fi folosiți pentru a recapitaliza băncile grecești și pentru plata datoriilor și a dobânzilor aferente datoriei pubice a Greciei.

Atena va trebuit totodată să inființeze un Fond de garantare de 50 de miliarde de euro, bani ce vor strânși prin privatizarea și vânzarea activelor statului, printre care și o parte dintre insulele grecești. Anul trecut, 20 de insule au fost la vânzare, potrivit Business Insider.

Jumătate din Fond va fi utilizat pentru a restitui banii folosiți pentru recapitalizarea băncilor, iar cealaltă jumătate pentru scăderea datoriei publice.

Sursă: BBC