Prețurile energiei tranzacționate pe OPCOM au început să urce de la sfârșitul lunii iunie, iar specialiștii spun că ar fi mai multe cauze, printre care scăderea la aproape jumătate a debitului Dunării (care afectează producția și la Hidroelectrica, și la Nuclearelectrica), dar și înghesuiala tot mai mare a furnizorilor pe PZU.
„Contractele furnizorilor de ultimă instanță expiră în această perioadă și acum se negociază încheierea de contracte noi, iar producătorii de energie verde au o pondere tot mai mare în această piață. Am solicitat la ANRE (n.n.- Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei) o analiză a acestei situații și nu voi ezita să cer inclusiv plafonarea prețurilor”, a declarat ministrul Energiei, într-o emisiune la Antena 3. El a precizat, pe de altă parte că „evoluăm, ca țară, într-o piață liberă, astfel că trebuie să ne asumăm și fluctuații de preț, mai ales că România este exportator net pe piața de energie”.
„Am discutat de mai multe ori cu ANRE, le-am solicitat să ne propună orice soluție, o hotărâre de Guvern, o plafonare… Aștept, de asemenea, un raport și de la conducerea OPCOM, am sesizat și Consiliul Concurenței”, a spus Toma Petcu.
Oficialul a respins categoric ipoteza că producătorii cu capital de stat ar acționa pentru majorarea prețurilor la energie, astfel încât să atragă mai mulți bani la buget. El a precizat că din totalul sumelor de pe facturi „aproximativ 50% reprezintă energia și restul sunt taxe”.
În această iarnă, golul rămas în urma retragerii a doi traderi cu ponderi mari în piața de energie a atras ca un magnet producători și speculatori deopotrivă, astfel că prețurile au urcat la cote nefiresc de mari pentru o țară în care capacitatea de producție este de cel puțin două ori mai mare decât consumul. Astfel că de la 150-200 de lei/MWh în primele tranzacții ale anului 2017 s-a ajuns la 650 de lei/MWh după 20 ianuarie. Acum, de la mai puțin de 200 de lei/MWh în iunie s-a ajuns la 540 de lei/MWh – cotații pentru ziua de 4 august.
Totodată, „Ministerul Energiei va începe o analiză privind cauzele producției scăzute din hidrocentrale, aportul energiei hidro în asigurarea consumului României fiind în această perioadă mai mic decât în mod obișnuit. Analiza își propune să verifice dacă producția Hidroelectrica este afectată de debitele reduse ale râurilor interioare sau este cauzată de o exploatare defectuoasă a hidroagregatelor. Precizăm că Ministerul Energiei a cerut în mod constant în toată această perioadă informări privind evoluția pieței de energie electrică de la autoritățile care au responsabilități de monitorizare și supraveghere a acesteia”, menționează instituția.
Potrivit Ministerului Energiei, din datele furnizate se configurează o serie de factori locali și regionali care explică situația actuală. Acești factori constau în:
– Creșterea consumului de electricitate pe fondul codurilor de caniculă. În prezent, necesarul de consum este de 7.500-8.000 de MW, cu peste 1.000 de MW mai mult decât în perioada similară a anului trecut.
– Prețuri similare în regiune. România funcționează pe o piață europeană, având bursa de energie cuplată cu alte piețe. În acest context, prețurile energiei pe bursă sunt influențate de cele de pe piețele cu care România este cuplată.
– Asigurarea consumului intern cu producători mai scumpi. Pe fondul producției mai scăzute din hidrocentrale și al creșterii consumului, România și-a asigurat necesarul de electricitate cu o contribuție consistentă în sistem a producătorilor pe cărbune și gaze, ale căror costuri de producție sunt mai ridicate.
– Aport infim în sistem al energiei eoliene. Cu câteva excepții, în cursul lunii iulie energia electrică produsă de centralele eoliene din România a fost nesemnificativă. Precizăm că, în urmă cu o săptămână, când producția de energie eoliană era semnificativ mai mare, prețul energiei pe bursă a scăzut drastic.
– Contractele de achiziție de energie ale distribuitorilor au expirat. În acest context, distribuitorii și-au asigurat necesarul de energie de pe OPCOM, contribuind la creșterea cererii.
– Termocentrală operată de o companie privată, la jumătate din capacitatea de funcționare.
– Lipsa investițiilor în modernizări, retehnologizări și a punerii în funcțiune de noi capacități de producere a energiei electrice. În acest sens aducem în discuție exemplul reactoarelor centralei nucleareletrice de la Cernavodă care s-au oprit neprogramat de mai multe ori în perioada de vară, fapt ce a obligat la găsirea de soluții alternative pentru asigurarea consumului.
„În final, facem precizarea că, dincolo de consumurile mari de energie înregistrate în această perioadă, România este în continuare exportator net de energie. Nivelul exporturilor din primul semestru au fost cu circa 70% mai mare comparativ cu perioada similară a anului trecut. Totodată, precizăm că România are capacitatea să-și asigure fără probleme consumul intern din producție proprie. Nu în ultimul rând, reamintim că țara noastră și-a asumat liberalizarea totală a prețului energiei, acesta fiind primul an în care piața este complet liberalizată”, a mai comunicat Ministerul Energiei.