Prețul gazelor naturale s-ar putea mări cu 60% la iarnă. Dumitru Chisăliță (AEI): „Creșterea nu este cel mai pesimist scenariu posibil”

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), atrage atenția, din nou, că scumpirea abruptă a gazelor naturale, previzionată de unele analize curente, nu este cel mai dramatic lucru care li s-ar putea întâmpla consumatorilor în această iarnă. Deja, în iulie, scumpirea gazelor era de 70% față de anul trecut, după ce ajunsese la aproape 90% în intervalul precedent.

Prețul gazelor naturale a atins, marți, un nou prag record pe bursa din Olanda, de 251 euro/MWh, deși în Europa temperatura medie a aerului este de 25 grade Celsius, arată Dumitru Chisăliță, miercuri, într-o nouă analiză privind evoluția sectorului în următoarele luni, în contextul inflației globale, dar și a deciziilor guvernamentale în vigoare.

„Prețurile gazelor și implicit ale electricității vor atinge în această iarnă valori nemaiîntâlnite, așa cum arătam într-un material publicat la începutul verii: problema cea mai importantă a iernii viitoare este existența efectivă a gazelor, și astfel vom asista la situații în care unii consumatori/țări, vor fi determinați să ofere „oricât” pe gaze, doar pentru a le avea”, a subliniat specialistul.

ACTUALITATE Sute de TURIȘTI au luat cu asalt pârtiile de schi de la Sinaia. Parcările s-au umplut încă de la orele dimineții

15:32

EXTERNE Vladimir Putin, MESAJUL care pune pe jar o lume întreagă. Președintele rus amenință cu mai multe „distrugeri” în Ucraina: „Va regreta”

15:20

Dumitru Chisăliță amintește că anul trecut creșterea prețului gazelor naturale a început în luna iulie, urmare a reducerii livrării de gaze din  Rusia, pe fondul lipsei obligațiilor contractuale pe termen lung și a unor probleme tehnice. Prin urmare, această situație a determinat o creștere a prețului gazelor cu 463% față de prețul maxim înregistrat înaintea începerii conflictului din Ucraina, din 24 februarie 2022.

În septembrie 2021, președintele AEI avertiza că aproape 40% dintre consumatorii de gaze din România, inclusiv şcoli şi grădiniţe, riscă să rămână fără gaze la iarnă, dacă temperaturile ar fi scăzute pentru mai mult de două săptămâni, respectoiv că în cazul unei ierni geroase, „nu prețurile mari la gaze vor fi cele mai mari probleme ale României, ci lipsa gazelor”.

„Valori amețitoare”

„Istoria se repetă anul acesta. Reducerea livrărilor de gaze spre țări din Europa va aduce prețuri la gaze în iarnă, care nu au mai existat vreodată pentru acest produs”, explică președintele AEI.

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, în prezent există două prognoze în spațiul public, care arată că este posibil ca prețul gazelor tranzacționate pe bursă să crească cu 44% – 60% în iarna 2022-2023.

„Deși aceste valori sunt amețitoare, nu reprezintă scenariul cel mai pesimist posbil al creșterii prețului la gaze în această iarnă”, spune președintele AEI, amintind de predicțiile sale din martie 2022, în cadrul dezbateriilor privind noua OUG de Plafonare a prețului la gaze și energie electrică: „Conform proiectului de OUG prețul gazelor naturale vândute de producători se stabilește la 150 lei/MWh pentru gazele care se vor achiziționa pentru populație și de 250 lei/MWh pentru gazele care se vor achiziționa pentru consumatorii producătorii de energie termică. Această situație va determina, exact cum s-a întâmplat în cazul OUG 114, o explozie a prețului la gaze pentru consumatorii non casnici care consumă mai mult de 50.000 MWh/an. Respectiv acești consumatori vor achita aproape toate gazele din import în următorul an (cca. 80%), dar și diferența între prețul de piață și prețul plafonat pentru gazele din producție internă, adică consumatorii industriali vor achita un preț de minim 1000 lei/MWh. Apreciez că majoritatea consumatorilor industriali care consumă mai mult de 50.000 MWh/an vor falimenta”, previziona Chisăliță.

Consumul de gaze a scăzut conform datelor Institutului Național de Statistică în primele șase luni ale acestui an a scăzut cu 8,5% la gazele naturale și cu 3,7% la energie electrică față de consumul din aceeași perioadă a anului trecut. Per ansamblu, resursele totale de energie primată au scăzut cu 2%, după ce producția a scăzut cu 5,4%, iar importul a crescut cu 2,3%, potrivit INS

„Consumul de gaze a scăzut în condițiile în care mulți dintre consumatori aveau prețurile de anul trecut în contracte, valabile până în lunile  iulie – septembrie anul acesta și doar după această perioadă impactul prețurilor mari din present se va reflecta în activitatea companiilor. La sfârșitul anului 2022, urmare a restrâgerii activității unor companii, în special din rândul celor care consumă peste 50.000 MWh, este posibil să înregistrăm o scădere a consumului annual la gaze cu până la 15% (valoare la care ne am angajat să facem economii la gaze)”, explică președintele AEI.

„Bucuria statului că protejează consumatorii cu banii altora este aproape de se încheia”

Dumitru Chisăliță mai aminteșete că tot în martie 2022 atrăgeam atenția că plafonarea prețului la energie va determina un cost pentru bugetul de stat al cărui procent raportat la PIB va fi mai mare decât procentul alocat învățământului (3,7% din PIB). Autoritățile au anunțat că au estimat că ponderea din PIB care trebuie să acopere costurile cu plafonarea prețului se ridică la 3%. „Având în vedere că România va fi dependentă în această iarnă de gaze din import, dar și de cantități de energie electrică din import, și luând în considerare evoluția de pe bursele de gaze din Europa a prețului, apreciem că în fapt sunt necesari peste 4% din PIB pentru a acoperii aceste plăți către furnizorii din energie și gaze”, spune Dumitru Chisăliță.

Poziția sa vine la o zi după ce Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie a reclamat că autoritățile au alocat fonduri insuficiente în cel mai recent proiect de rectificare bugetară pentru decontarea programului guvernamental de plafonare a prețului la energie. Potrivit unui comunicat transmis marți de cele mai importante grupuri din piață, rectificarea bugetară este sub 25% din necesarul pentru finanțarea plafonului la energie și expune la un risc major capacitatea de a mai funcționa a întregului sector energetic.

„Până în momentul de față am jucat „bambilici” cu furnizorii și asta s-a putut pentru că încă nu am intrat în iarnă și cantitățile de gaz și energie vândute sunt mici. În momentul în care aceste cantități vor devenii semnificative, furnizorii nu vor mai putea face pe agenții de împrumut din umbră ai statului (bâncile nu vor mai finanța furnizorii datorită riscului ridicat pe care aceștia îl prezintă) și probabilitatea blocajului financiar pe piața gazelor și a energiei va fi iminent. Bucuria statului că protejează consumatorii cu banii altora este aproape de se încheia și continuarea acestui joc periclitează siguranța aprovizionării cu gaze”, spune Dumitru Chisăliță.

„Situația actuală așa cum se poate observa era mai mult decât predictibilă, însă încăpățânarea autorităților de a aplica schema plafonării, doar pentru că se făcea temporar pe banii altora decât banii statului, ne aduce în situația de a necesita luarea de măsuri dure acum la intrarea în iarnă. Din păcate într-o perioadă de vară, în care consumul era mic și în care se puteau aplica Măsuri Energetice, cu care oamenii să intre în iarna 2022-2023, la un nivel suportabil, nu au fost luate, și ne găsim, din nou, la începutul iernii, să venim să experimentăm pe spinarera oamenilor – măsuri în energie la fel ca în anul 2021”, a conchis președintele AEI.

Potrivit ACEU, suma prevăzută prin actualul proiect de rectificare bugetară, de 2,5 miliarde de lei pentru Ministerul Energiei, reprezintă doar 7,7% din necesarul de finanțare estimat de minister, de 31 de miliarde lei, pentru acoperirea angajamentelor asumate de Guvern doar prin OUG 27/2022, până la finalul anului 2022, respectiv achitarea diferențelor dintre prețul real al facturilor consumatorilor non-casnici și prețul plafonat al energiei, atrag atenția reprezentanții ACUE.

În plus, potrivit acestora, suma prevăzută prin actuala rectificare bugetară, de 7,3 miliarde pentru Ministerul Muncii și Solidarității Sociale  pentru întregul capitol de „Asistență socială” este mult sub necesarul de finanțare estimat de Federația ACUE la solicitarea autorităților – respectiv de 8,4 miliarde lei – pentru acoperirea angajamentelor asumate de Guvern prin OUG 27/2022, până la finalul anului 2022, respectiv achitarea diferențelor dintre prețul real al facturilor consumatorilor casnici și prețul plafonat al energiei.

Scumpiri de 70% la gaze în iulie

Cuantumul facturilor la energie electrică și mai ales gaze naturale i-a compleșit pe românii cu venituri mici. În luna iulie, rata anuală a inflaţiei a ajuns la 15%, comparativ cu iulie 2021, în scădere ușoară față de luna iunie 2022, de 15,1%, potrivit INS. Cele mai mari scumpiri, față de anul trecut, sunt în continuare la gaze, chiar daca mai reduse, de 70,1%, față de aproape 90% în intervalul anterior, iar la energie, de 15,47%, față de 17% luna precedentă, și asta luând în considerare și prevederile OUG nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023.

Această ordonanța de urgență în vigoare privind schema de ajutor pentru facturile la curent și gaze a fost adoptată de Guvern pe 18 martie, la finalul perioadei de acoperire a primei ordonanțe care a acordat facilități românilor și companiilor la plata facturilor, care a acoperit perioada sezonului rece.

Ordonanța de urgență privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative institutuie cadrul viitoarelor ajutoare oferire de stat consumatorilor casnici și non-casnici, în contextul creșterii prețului la energie electrică și gaze naturale

Astfel, OUG prevede limite de preț, la energie electrică și gaze naturale, pentru clienții casnici și non casnici, în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023.

„Pentru consumul realizat în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, prețul final facturat de către furnizorii de gaze naturale este de maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici și de maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților noncasnici al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul 2021 la locul de consum este de cel mult 28.000 MWh, precum și în cazul producătorilor de energie termică (…)”, conform actului normativ.

Astfel, la energie electrică

prețul final factruat pentru consumatorii casnici este

• maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul unui consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este mai mic sau egal cu 100 KWh;
• maximum 0,8 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul unui consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 100 kWh și 300 KWh inclusiv;

prețul final factruat pentru consumatorii nonasnici – cu excepţia celor mai mari consumatori industriali – este:

• maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor noncasnici, fărp limită de consum

La gaze naturale,

Prețul facturat pentru clienții casnici este:

• maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus, fără limită de consum

Pentru clienții noncasnici:

• maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în celor al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul 2021 la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh, precum și în cazul producătorilor de energie termică destinată consumului altor clienți.

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele