Prețurile lactatelor s-ar putea majora. Cooperatiștii spun că stocurile ar fi crescut, în ciuda scăderii cererii. Urmează importuri mai mari?

Potrivit precizărilor conducerii Cooperativei „Țara Mea”, în primul semestru din 2020, piața lactatelor din România ar fi crescut atât în ceea ce privește producția, cât și importurile, raportate la perioada similară din 2019, fapt care ar sugera o tendință de stocare menită să susțină majorări de preț.

Un document transmis GÂNDUL.RO de liderii organizației arată că majorarea înregistrată în sectorul lactate ar fi reprezentat o veste bună, în condițiile în care s-ar fi constatat și o creștere a consumului pe piața autohtonă.

„Dat fiind faptul că, în ultimele șase luni, consumul a scăzut, putem concluziona doar că există stocuri de lactate mai mari decât de obicei.

MESAJ Marcel Ciolacu: „Sărbătoarea SFÂNTĂ a Nașterii Domnului să ne aducă zile tihnite și bucurie alături de familie și de cei dragi!”

15:12

VIDEO EXCLUSIV „Moș Crăciun pentru toți”. Fundația GÂNDUL MEDIA NETWORK, campanie umanitară: „Familiile aflate în dificultate nu sunt singure”

15:08

Urmează o perioadă în care producția autohtonă de lapte scade – firesc, datorită anotimpurilor -, așadar va fi interesant de observat dacă vor mai crește importurile sau dacă se vor mări prețurile”, precizează cei din Cooperativa „Țara Mea”.

Producția de lapte de consum, mai mare în primul semestru din 2020

În primele șase luni ale anului în curs, conform datelor INS citate de organizația cooperatistă, producția de lapte de consum a fost de 183.245 tone, cu 20.333 tone (+12,5%) mai mult față de perioada similară din 2019. În luna iunie însă, producția a atins 27.479 tone, în scădere cu aproape 2.000 de tone raportat la luna anterioară.

În creștere au fost și cantitățile de lapte colectate de procesatori. Vorbim practic de 109.186 tone de lapte colectat în iunie 2020, față de 104.156 tone, în iunie 2019. La nivel de semestru, în schimb, volumul colectat a atins 578.131 tone, comparativ cu 582.204 tone, în primul semestru din 2019.

La rândul lor, importurile de lapte brut s-au majorat semnificativ în primele șase luni ale anului în curs (+57,4%), atingând 72.212 tone, raportat la 50.552, în aceeași perioadă din 2019. În iunie 2020, importurile au fost de 9.473 tone, comparativ cu 6.019 tone, în iunie 2019.

În ceea ce privește situația din 2019, țara noastră a înregistrat o producție de lapte de consum de 329.677 tone, mai mare cu 7,7%, raportat la 2018. Procesatorii au colectat 1.161.179 tone de lapte, în scădere ușoară față de 2018, în timp ce importurile de lapte brut (materie primă) au totalizat 113.025 tone, fiind mai mici cu 11,8%, comparativ cu 2018.

Ce s-a întâmplat pe piața brânzeturilor

Cifrele vehiculate de vocile autorizate ale organizației cooperatiste spun că, la noi în țară, brânzeturile reprezintă categoria cu cea mai mare pondere în piața lactatelor, circa 50% din punct de vedere valoric.

De altfel, în luna iunie, datele INS, agregate de sursa citată, spun că producția de brânzeturi a fost de 10.332 de tone, în creștere ușoară față de mai 2020, respectiv 50.335 tone în primele șase luni, fiind consemnat un avans nesemnificativ raportat la intervalul similar din 2019.

În 2019, producția de brânză, inclusiv urdă, a atins un volum de 96.402 de tone (nivel aproape similar celui din 2018), în timp ce la brânză topită a atins 9.784 tone, în scădere ușoară față de 2018.

Din păcate, cam la același nivel sunt și importurile. România a importat o cantitate de 88.126 tone de brânză și caș, în 2019, în valoare de 283 milioane de euro, ceea ce înseamnă un plus de circa 3.000 de tone raportat la 2018, în timp ce livrările la export au atins 15.065 tone.

O lecție de economie – să facem diferența între produsele românești „doar cu numele” și produse autentice românești

Potrivit precizărilor lui Florin Burculescu, președintele cooperativei amintită anterior, România a ajuns în punctul în care trebuie să facă diferența între produsele românești doar cu numele și produsele autentice românești.

„Un produs autentic românesc folosește rețete și ingrediente românești, forța de muncă românească și este deținut de companii românești cu acționari născuți în România. Nu este un discurs de patriotism desuet, ci o lecție de economie”, a precizat reprezentantul organizației.

El a adăugat că țara noastră nu are tradiția Olandei în producția de lactate, dar are rețetele sale autentice, iar organizația pe care o conduce face tot posibilul să le păstreze.

„Este adevărat că de-abia acum am ajuns la nivelul tehnologic al producătorilor străini, dar avem în continuare aproape ultimele pășuni bio din Europa. De aceea, dorința noastră este să susținem toți producătorii români de pe acest segment”, a conchis Burculescu.

Conform reprezentanților cooperativei, principalii jucători de pe piața brânzeturilor sunt companiile Hochland, Savencia, Covalact, Lactalis, Albalact, care dețin aproape jumătate din piață din punct de vedere valoric pe segmentul IKA. Cele mai importante mărci 100% românești sunt Solomonescu și Țara Mea, aflate în topul preferințelor consumatorilor români.

Cooperativa Tara Mea deține trei fabrici de lapte și produse lactate la Berca (județul Buzău), Arad (județul Arad) și Bârlad (județul Vaslui), fiecare livrând peste 100 de tone de lactate pe lună.

Piața Bio, pe creștere

Chiar dacă produsele bio la acest moment au o pondere de doar câteva procente în totalul pieței lactatelor, evoluția segmentului în ultima perioada nu este deloc de neglijat.

De altfel, și marii producători au început să se uite cu un interes tot mai mare către această nișă, în contextul în care consumatorii devin tot mai interesați de alimente cât mai naturale și sănătoase.

Cât a pierdut piața lactatelor

Liderii APRIL precizau nu demult, printr-o intervenție în mass-media, că piața lactatelor a suferit în acest an pierderi de aproximativ 25% în perioada stării de urgență „și încă nu și-a revenit”, în condițiile în care HoReCa reprezinta circa 40% din totalul producției.

Aceeași sursă a precizat că, la jumătatea anului în curs, consumul de lapte a scăzut cu circa 25%, pe de-o parte cauzat de situația economică pe care o traversează țara noastră, pe de alta parte de din cauza scăderii fluxului de cumpărători din magazine, atât cele tradiționale, cât și din marile rețele de retail, din cauza fricii de contaminare cu virusul SARS-CoV-2.