Primele 10 urgențe ale Guvernului Ponta II

Prezentarea proiectului de buget pentru 2013, accelerarea proiectului „CEO la stat”, soluționarea situației de la Oltchim, rezolvarea problemei despăgubirilor pentru imobilele naționalizate și introducerea unei taxe pe veniturile foarte mari reprezintă doar câteva dintre prioritățile pe termen scurt ale Guvernului Ponta II. Până la găsirea soluțiilor economice, noul Cabinet are de rezolvat problemele apărute odată cu venirea iernii și a ninsorilor abundente.

Gândul a realizat un top 10 al deciziilor cu caracter prioritar, asumate de Victor Ponta și pe care noul Executiv ar trebui să le aibă pe agenda guvernamentală, cele mai multe dintre ele figurând în memorandumul atașat scrisorii de intenție trimise de autorități reprezentanților FMI.

1. Deszăpezirea

OPINIE Aproape sărbătoare

10:58

ACTUALITATE Scumpiri pe piața imobiliară din România. Cât ajunge să coste metrul pătrat în București, Cluj și Brașov

10:57

Primele ninsori au dus la blocarea mai multor drumuri naționale, precum și a tronsonului de autostradă Arad-Timișoara.

Săptămâna trecută, premierul Victor Ponta a cerut, în cadrul comandamentului de iarnă convocat la Guvern, rezilierea contractelor de deszăpezire cu firmele care nu își îndeplinesc obligațiile.

Pentru a preîntâmpina blocarea drumurilor, încă din octombrie, premierul Victor Ponta a găsit o soluție: drumurile care se înzăpezesc vor fi închise până se topește zăpada.

Încheierea contractelor de deszăpezire nu a fost lipsită de probleme.

La licitația organizată de Compania națională de autostrăzi au existat tronsoane pentru care nici o firmă nu s-a arătat interesată, în această situație regăsindu-se tronsoanele Cernavodă-Constanța și centura Constanței. Astfel, Direcția Regională Constanța a organizat nu mai puțin de patru încercări de a găsi o firmă pentru a-i încredința direct contractul de deszăpezire pentru autostrada Cernavodă-Constanța și centura Constanței, „la pachet”. Valoarea estimată a contractului este de 1,6 milioane de euro.

Pe de altă parte, pentru circa 2.000 de kilometri de drumuri naționale și autostrăzi din cadrul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara semnarea contractelor a fost blocată de contestații. Astfel că până la jumătatea lunii noiembrie contractele nu erau semnate.

În plus, în prag de iarnă CNADNR a reziliat două contracte de deszăpezire ale firmei Romstrade, controlată de omul de afaceri Nelu Iordache, motivul fiind neîndeplinirea obligațiilor contractuale. Pentru acestea compania a anunțat că va urma o procedură de urgență pentru încredințarea contractului.

CNADNR nu a făcut publice valorile finale ale tuturor contractelor de deszăpezire, rezultate în urma licitațiilor. Valoarea totală estimată, potrivit anunțurilor de licitație, era de aproximativ 100 de milioane de euro, cu 40 la sută mai mare decât în sezonul 2011-2012. Aceasta înseamnă că un kilometru de drum deszăpezit, fie el drum național sau autostradă, ar fi costat statul român 6.250 de euro.

2. Buget 2013

Una dintre prioritățile pe termen scurt ale Cabinetului Ponta II o reprezintă întocmirea bugetului pentru 2013 care, conform celor mai recente informații făcute publice, va fi fundamentat pe o creștere economică de 1,8% din PIB, un deficit bugetar convenit cu FMI de 2,9% din PIB (metodologia ESA 95, agreată de Comisia Europeană) și un curs mediu leu/euro de 4,5 (estimat de Comisia Națională de Prognoză).

Săptămâna trecută, Ministerul Finanțelor Publice a anunțat că printre prioritățile guvernului pentru 2013 se numără reîntregirea salariilor bugetarilor până la nivelul de dinaintea tăierii din 2010 (respectiv o majorare cu 7,4% față de nivelul actual) precum și „majorarea pensiilor și se ia în calcul, la definitivarea proiectului de buget pe anul 2013, o majorare a acestora cu circa 4% începând cu luna ianuarie 2013”.

Majorarea pensiilor cu 4% ar însemna cheltuieli suplimentare la bugetul asigurărilor sociale de stat de circa 1,9 miliarde de lei, echivalentul a 0,4 miliarde de euro, potrivit calculelor gândul.

Pe de altă parte, Guvernul nu va acorda bugetarilor nici anul viitor tichete de masă, tichete-cadou sau de vacanță, va sista în continuare plata unor indemnizații lunare reparatorii pentru o categorie de revoluționari, va limita gratuitățile la transportul feroviar și va păstra înghețate angajările în sistemul public.

Totodată, în ședința de guvern de miercuri Finanțele au prezentat o notă în care se arăta că pentru a asigura creșterea cheltuielilor reîntregirii salariilor bugetarilor, precum și pentru finanțarea deficitului bugetului de pensii de stat, guvernul ar putea reduce anul viitor banii destinați investițiilor cu circa 1,2 miliarde de lei, respectiv 0,2 miliarde de euro.

Bugetul pentru anul viitor ar fi trebuit prezentat pe 15 octombrie, însă autoritățile române au stabilit, împreună cu delegația comună a Fondului Monetar Internațional (FMI), a Comisiei Europene (CE) și a Băncii Mondiale (BM), derogarea termenului legal până la numirea unui nou executiv.

3. Managementul privat

O altă măsură cu caracter de urgență pentru noul guvern constă în accelerarea procesului de introducere a managementului privat la companiile de stat, angajament asumat de Executiv în acordul cu FMI. Cu excepția numirii belgianului Christian Edouard Heinzmann la conducerea Tarom, guvernul nu a reușit să respecte niciun termen limită asumat în ceea ce privește implementarea guvernanței corporatiste.

Pentru schimbarea managementului companiilor aflate în portofoliul Ministerului Transporturilor au fost angajate trei companii de head-hunting care au înaintat la începutul lunii septembrie o listă scurtă cu 180 de candidați pentru cinci din cele 10 companii la care urmează să fie aduși membri CA și manageri din sectorul privat, respectiv Tarom, CNADNR, CFR SA (CFR Infrastructură), CFR Călători și Aeroporturi București.

În total, head-hunterii au fost mandatați să propună cadidați pentru 10 posturi de manager și pentru 43 de posturi de membri în consiliile de administrație (CA), valoarea contractului de recrutare fiind de 200.000 de euro. Pe lista companiilor se mai află și Metrorex, Administrația Porturilor Maritime Constanța, Administrația Canalelor Navigabile, Aeroportul Internațional Timișoara „Traian Vuia” și Telecomunicații CFR, termenul limită pentru numirea noilor șefi din domeniul privat fiind luna septembrie.

„Vom numi noii membri ai consiliului de administrație și echipele de management profesionist până la finele lunii septembrie 2012”, se arată în cea mai recentă scrisoare de intenție înaintată Fondului.

Moderatorul TV Niels Schnecker a fost propus în funcția de președinte al consiliului de administrației al companiei de infrastructură feroviară CFR SA. El a anunțat că a refuzat oferta.

În ceea ce privește introducerea guvernanței corporative la companiile din subordinea Ministerului Economiei, la sfârșitul lunii noiembrie Executivul a demarat o nouă licitație pentru numirea head-hunterilor care urmează să recruteze manageri pentru 47 de companii.

Valoarea contractului este de aproape 5 milioane de euro. Cinci companii și consorții s-au arătat interesate de câștigarea acestui contract.

Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) a semnat cu mai multe firme un contract-cadru în valoare totală estimată de 22,1 milioane lei (aproape 5 milioane euro) pentru asistență în alegerea administratorilor și membrilor consiliilor de administrație/supraveghere în firme de stat.

Acordul-cadru a fost semnat de OPSPI cu asocierea formată din PricewaterhouseCoopers Tax Advisors & Accountants, D&B David și Baias și George Butunoiu Group, asocierea Boyden Global Executive Search și Choice Management&Consulting, asocierea Fast Forward Solutions și The Searchers Advisory Group, asocierea Quest Advisors și Transearch International, precum și cu firma Grafton Recruitment, au declarat agenției Mediafax surse oficiale.

Ministerul Economiei a mai cheltuit în toamna anului trecut 100.000 de euro pentru acest proiect, însă contractul a fost reziliat fără niciun rezultat.

„Am lansat un proces coordonat de căutare și numire a unor membri profesioniști în consiliile de administrație și a directorilor generali și pentru alte ÎS (întreprinderi de stat n.n.) prioritare din portofoliul Ministerului Economiei, inclusiv pentru Romgaz, Nuclearelectrica, și Transgaz. Acum ne propunem să finalizăm acest proces pentru Romgaz, Nuclearelectrica, și Transgaz până la finele anului 2012”, se mai arată în cea mai recentă scrisoare de intenție transmisă FMI.

4. Oltchim

Rezolvarea situației de la combinatul chimic Olchim Râmnicu Vâlcea reprezintă o altă provocare a Guvernului Ponta II.

Executivul a încercat în toamnă să privatizeze Oltchim, însă încercarea a eșuat, după ce Dan Diaconescu, desemnat câștigător al licitației, nu a adus cele 45 de milioane de euro în schimbul pachetului de acțiuni deținut de stat.

Totul a pornit de la criteriile stabilite de consultantul de privatizare – PwC – între ele neregăsindu-se experiența și bonitatea participanților. În acest mod o persoană fizică având datorii și dosare penale a putut să liciteze și în final să fie declarat câștigător. Practic, combinatul chimic era să fie privatizat „pe persoană fizică”.

Procesul de privatizare s-a transformat într-un adevărat circ mediatic, cu Dan Diaconescu defilând cu „sacii de euro” scoși de la bancă.

Președintele OPSPI, Remus Vulpescu, și-a dat demisia după insuccesul licitației Oltchim, el fiind numit ulterior consilier al ministrului Economiei, Daniel Chițoiu.

În prezent, situația Oltchim rămâne incertă, autoritățile promițând redeschiderea treptată a secțiilor combinatului.

Guvernul s-a angajat în fața Fondului Monetar Internațional, prin memorandumul anexat ultimei scrisori de intenție, că Oltchim va fi trecut în lichidare voluntară dacă privatizarea eșuează. Premierul Victor Ponta a susținut ulterior că societatea va intra în acest caz în administrare specială.

5. Privatizare

Până la jumătatea lunii martie noul Guvern va trebui să vândă pe bursă pachete de acțiuni deținute la mai multe companii de stat. Acest angajament a fost amânat de mai multe ori.

Guvernul aștepta peste 2 miliarde lei (448,2 mil euro) din listarea unor pachete de acțiuni la OMV Petrom (SNP), Romgaz și vânzarea CupruMin, amânate pentru anul viitor, dar mizează încă să încaseze în acest an 704 milioane lei (155,9 mil euro) din cedarea pachetului minoritar la Rompetrol (RRC).

Guvernul a solicitat o reprogramare a datei pentru vânzarea pe Bursa de Valori București a unor pachete de acțiuni deținute de stat la Romgaz și Hidroelectrica de la 15 octombrie 2012 la 15 martie 2013, potrivit ultimei scrisori de intenție trimise oficialilor FMI. Vânzarea pe bursă a unui pachet de acțiuni la Transgaz până la finele lunii iunie 2012 a fost amânată din cauza unor „probleme tehnice”.

În cazul Hidroelectrica autoritățile s-au angajat să vândă pe bursă 10% din acțiunile companiei, după ieșirea acesteia din procedura de insolvență.

„Vom urgenta pregătirea de vânzare a acțiunilor Nuclearelectrica dar vom rata termenul stabilit anterior pentru finele anului 2012, cu un trimestru”, se mai arată în Memorandum.

Privatizarea Tarom – vânzarea unui pachet de acțiuni de 20% – și a CFR Marfă – privatizare majoritară – în acest an continuă să reprezinte o prioritate pentru Ministerul Transporturilor, dau asigurări autoritățile.

În ceea ce privește alte companii din portofoliul Ministerului Economiei, Guvernul și-a propus să vândă un pachet majoritar de acțiuni la Electrica Furnizare și cele trei companii de distribuție ale Electrica până la începutul anului 2013.

6. Fonduri europene

Deblocarea rapidă a plăților pe fonduri europene este o altă măsură cu caracter prioritar pentru noul guvern Ponta. În prezent, patru dintre cele șapte programe cu finanțare de la Uniunea Europeană (UE) sunt blocate.

În luna mai, Comisia Europeană a blocat, în urma sesizării unor nereguli, plățile pentru proiectele finanțate prin programul Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU). Două luni mai târziu au fost blocate și plățile pentru Programul Operațional Mediu, iar în luna octombrie, Comisia a decis presuspendarea altor trei programe cofinanțate prin fondurile structurale ale Uniunii, respectiv Transport, Regional și „Creșterea Competitivității Economice”.

Drept urmare, în luna noiembrie, România nu a accesat niciun ban din fonduri europene. Mai exact, rata de reală de absorbție, respectiv plățile efective făcute de Bruxelles către beneficiarii din România, a fost aceeași cu cea de la sfârșitul lunii octombrie de 9,72%, respectiv 1,8 miliarde de euro.

Premierul Victor Ponta a anunțat la începutul lunii decembrie că partenerii europeni au deblocat plățile aferente POSDRU, urmând să primească o nouă scrisoare de înștiințare privind deblocarea acestui program, document ce nu a fost transmis încă de Bruxelles.

Deși Ponta a anunțat „deblocarea POSDRU”, situația concretă arată astfel: guvernul și-a asumat plata către Bruxelles a unor corecții de 75 de milioane de euro, ca sancțiune, și, în lipsa banilor europeni, caută alte 130 de milioane de euro pentru a plăti din surse proprii, până la sfârșitul anului, câștigătorii proiectelor derulate prin Ministerul Muncii.

7. Despăgubiri imobile naționalizate

În primăvara anului viitor expiră termenul dat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) Guvernului român pentru rezolvarea problemei retrocedărilor imobilelor naționalizate.

La jumătatea acestui an, CEDO a aprobat cererea autorităților române de prelungire a termenului limită pentru modificarea legii în materie de retrocedări cu încă nouă luni.

Termenul inițial impus de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru modificarea legii proprietăților naționalizate ar fi expirat pe 12 iulie 2012.

Reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justitie au declarat în mai multe rânduri că hotărârile CEDO împotriva României au demonstrat ca instanțele din țară au fost chemate să soluționeze un număr foarte mare de dosare de despăgubiri, fără a avea un cadru legal coerent.

8. Restructurarea ANAF

O altă prioritate pentru noul guvern va fi restructurarea Fiscului. Executivul s-a angajat să semneze până la finele lui 2012 un proiect multianual cu Banca Mondială, document care să detalieze etapele de reorganizare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Autoritățile române s-au angajat prin acordul cu FMI să concentreze cele 42 de direcții județene și circa 220 de administrații municipale, orășenești, comunale și ale sectoarelor din București în opt direcții regionale și 47 de unități locale.

„Ca parte a procesului de restructurare și modernizare a ANAF, ne propunem să consolidăm actualul număr de 221 de unități în opt direcții regionale (până la mijlocul anului 2013) și 47 de unități fiscale locale (până în anul 2015). Vom aproba până la finele anului 2012 un proiect multianual cu Banca Mondială de susținere a acestui proces”, se arată în cea mai recentă scrisoare de intenție înaintată de guvern oficialilor Fondului.

Mihai Constantin, vicepreședinte ANAF, declara la jumătatea lunii septembrie că board-ul Băncii Mondiale ar urma să aprobe proiectul de asistență tehnică în „octombrie-noiembrie”, însă avizarea documentului a fost amânată.

„Vrem să desființăm ghișeele, vom elimina tonele de hârtie și vom lucra doar electronic. Vrem să rupem interacțiunea la ghișeu și să lucrăm de la distanță”, a precizat Constantin cu privire la reorganizarea ANAF.

Un raport al Curții de Conturi făcut public în această vară a relevat o serie de nereguli la ANAF și Garda Financiară, între care criterii subiective în selectarea contribuabililor ce urmează să fie verificați de inspectorii ANAF, „negocierea” cuantumului amenzilor și absența unor proceduri clare care să expliciteze noțiunea de evaziune fiscală.

9. Riscul valutar

Guvernul mai are la dispoziție două săptămâni pentru a pune la punct cadrul tehnic care să permită folosirea unor instrumente financiare derivate, pentru administrarea riscurilor asociate portofoliului de datorie publică, respectiv riscul valutar și cel al ratei dobânzii. Practic, Ministerul de Finanțe va putea „paria” pe evoluția cursului leu/euro sau a cursului leu/dolar pentru a diminua efectele unei eventuale depreciere puternice a monedei naționale față de aceste valute.

„În prezent, sunt în curs de finalizare, și urmează a fi transmise spre avizare de către BNR, normele metodologice privind utilizarea instrumentelor financiare derivate în scopul realizării operațiunilor de administrare a riscurilor asociate obligațiilor de natura datoriei publice guvernamentale”, au precizat pentru gândul reprezentanții Ministerului de Finanțe.

În iulie 2012 Guvernul a aprobat Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2012-2014. Strategia prevede, printre altele, utilizarea unor instrumente derivate, reprezentanții Executivului motivând că acest lucru „va permite trecerea de la un management pasiv al acestora (prin contractarea de datorie nouă) la un management activ al acestor riscuri”.

La sfârșitul lunii septembrie, datoria publică a României era de 211,4 miliarde de lei, echivalentul a 47,5 miliarde de euro, respectiv 34,5% din PIB.

10. Taxa pe venituri extraordinare

Guvernul s-a angajat să introducă, din ianuarie 2013, o taxă pe veniturile extraordinare pe care le vor realiza companiile ca urmare a liberalizării prețurilor la gaze și electricitate.

Fondurile astfel realizate vor fi folosite la finanțarea măsurilor de protejare a consumatorilor vulnerabili de impactul pe care îl va avea ajustarea prețurilor.

„Ne propunem să introducem taxa pe venituri extraordinare din ianuarie 2013 și să introducem noul regim de reglementare și impozitare a sectorului petrol și gaze până la mijlocul anului 2013”, se arată în Memorandumul aferent ultimei scrisori de intenție.

A fost constituită o comisie interministerială, prezidată de Ministerul Finanțelor, care va elabora, în consultare cu industria petrolului, gazelor și electricității, un proiect de pachet care va conține măsuri fiscale, de redevențe și de reglementare pentru aceste sectoare.