Primele explicații ale ministrului Muncii în scandalul scăderii salariilor bugetarilor: „S-a știut de anul trecut”. Ce s-a întâmplat cu salariile din mediul privat după transferul contribuțiilor
Vasilescu a precizat că, prin noua lege a salarizării raportul între cel mai mic și cel mai mare salariu în sistemul public este de 1 la 12. Anterior, a spus ea, raportul era de 1 la 15, însă în realitate era de 1 la 18.
Vasilescu a declarat că de la 1 iulie anul trecut salariile demitarilor au scăzut cu procente de până la 40%. „Președintelui i-a scăzut la 12.204 lei net, ca urmare a majorării salariului minim și a scăderii impozitului, de la 1 ianuarie a avut o creștere, dar salariul net este în continuare mai mic decât cel anterior aplicării legii salarizării, respectiv 13.338 de lei net. El determină maximum în sistemul bugetar”, a explicat ministrul Muncii.
De asemenea, a precizat Vasilescu, scopul noii legi a salarizării a fost echilibrarea sistemului bugetar de salarizare, deoarece existau disfuncționalități majore, în sensul că pentru aceleași funcții și atribuții, funcționarii din instituțiile statului aveau salarii diferite. ea a dat exemplul unui consilier de ministru la Ministerul Muncii care avea un salariu brut de 6.700 lei, în vreme ce pentru aceeași funcție la Ministerul Sănătății salariul brut era de 12.000 lei.
Ministrul Muncii a precizat că s-a făcut o confuzie între legea salarizării, adoptată în iunie 2017, cu aplicabilitate de la 1 iulie, și modificările aduse Codului Fiscal privind contribuțiile.
Potrivit Olguței Vasilescu, în ceea ce privește transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, întreg sistemul public beneficiază de o majorare de 25%, de la 1 ianuarie 2018, care acoperă procentul aferent contribuțiilor plătite de angajator, motiv pentru care nu există posibilitatea ca venitul net al vreunui angajat cu normă întreagă, din sistemul bugetar, să scadă, cu excepția celor 3% care au suferit ajustările salariale amintite.
În același timp, angajaților cu normă parțială din sistemul bugetar li se aplică efectele OUG referitoare la plata contribuțiilor la nivelul salariului minim pe economie, ceea ce duce la diminuări de venituri, motiv pentru care ministerele de resort vor lua măsuri pentru a li se constitui o normă întreagă, a mai spus ea.
Jumătate din contractele din mediul privat, modificate
Ministrul Muncii a precizat că până în acest moment, aproape jumătate din contractele de muncă din mediul privat au fost modificate în Revisal și că nu se așteaptă la scăderi de salarii.
„În ceea ce privește mediul privat, menționăm că MMJS a emis mai multe acte normative care să vină în sprijinul angajaților și pentru a se evita situația ca patronii să profite de modificarea Codului Fiscal pentru a diminua salariile nete. În primul rând, s-a dat posibilitatea angajatorilor să facă modificări la contractele de muncă, până la data de 31 martie 2018. Până în acest moment, aproape jumătate din contracte au fost modificate în Revisal și mai sunt 2 luni până la expirarea termenului, astfel încât presupunerea că, pentru restul de 50% vor scădea salariile, este fără fundament”, a declarat Vasilescu.
Ea a mai susținut faptul că, prin OUG 82/2017, s-a trasat angajatorilor ca și obligație să înceapă negocierea contractelor individuale, astfel încât angajații să fie siguri că se operează transferul contribuțiilor, aceștia din urmă putând să opteze, acolo unde nu există sindicat, pentru reprezentarea la orice federație de ramură, în cadrul negocierilor.
„Menționăm că angajatorii nu trebuie să suporte cheltuieli în plus, dacă fac acest transfer, față de cât plăteau anul trecut prin cheltuiala totală a angajatorului, deci nu au niciun motiv să umble la salariul net al angajatului, altul decât a vrea să obțină un profit mai mare. Mai mult, ca să fim siguri că nu vor exista derapaje, Guvernul a semnat un protocol de colaborare cu CNSLR Frăția, cea mai mare confederație sindicală prin care s-a stabilit că, la nivelul fiecărui județ, se constituie echipe mixte, formate din reprezentați ai structurilor teritoriale ale Guvernului, cum ar fi inspectorate teritoriale de muncă (ITM) și ai sindicatelor care au rolul să anunțe, în timp util, care sunt firmele care profită de modificările Codului Fiscal în defavoarea angajatului, astfel încât ITM-urile să efectueze controale”, susține Olguța Vasilescu.
Ministrul a mai precizat faptul că dacă patronul dorește scăderea cheltuielilor cu salarizarea o putea face și anul trecut și o poate face și acum, „pentru că nu avem o economie centralizată, iar puterea de intervenție a statului se limitează doar la salariul minim pe economie. Ca o concluzie, strict din cauza transferului contribuțiilor, salariile nu pot scădea”, a conchis ministrul Muncii.