Producătorii ACUZĂ autoritățile: Alte mii de medicamente VOR DISPĂREA în 2019 din cauza taxei clawback. Câți ROMÂNI vor fi afectați

„Consecințele vor fi majore, iar responsabilitatea este a Ministerului Sănătății și a Ministerului de Finanțe, care ignoră o soluție viabilă, cu costuri zero pentru bugetul de stat, dar cu efecte benefice pentru pacienți și pentru industria producătoare de medicamente generice,” a declarat Adrian Grecu, președintele APMGR.

APMGR și PRIMER atrag atenția că, în lipsa unei decizii referitoare la introducerea calculului diferențiat al taxei clawback, alte mii de medicamente vor dispărea în 2019, linii de producție ale fabricilor românești vor fi închise, iar dispariția unor medicamente esențiale va genera o reală problemă de siguranță națională, în cazul unei calamități.

„În aceste zile, producătorii își fac planurile pentru anul 2019. Lipsa unei soluții imediate referitoare la introducerea calculului diferențiat al taxei înseamnă nu numai că autoritățile nu sunt interesate de soarta a milioane de pacienți, dar și că asistă fără reacție la ceea ce credem că este un plan elaborat de distrugere a industriei românești de medicamente,” a declarat Dragoș Damian, Director Executiv al PRIMER.

GALERIE FOTO Poza de Crăciun a lui Donald și Melania Trump provoacă stupoare pe rețelele sociale: „Parcă merg la înmormântare”

20:36

METEO Viscolul lovește România: drumarii intervin pe drumurile afectate de ninsori

20:31

Calculul diferențiat al taxei clawback, propus de către APMGR, a fost validat prin studiile de impact realizate de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și considerat o soluție viabilă, care ar reduce taxa clawback pentru medicamentele ieftine la 18,57% È‹n trimestrul al patrulea al acestui an, față de nivelul de 27,53% estimat de către CNAS, È‹n situația în care modul actual de calcul al taxei rămâne neschimbat. Pentru medicamentele scumpe impactul este de doar 1%, iar impactul asupra colectării fondurilor la Bugetul de Stat ar fi aproape de zero (aproximativ 7.000 de lei pe lună).

„Nu cerem ca medicamentele generice să fie favorizate, cerem să se aplice un calcul echitabil, în primul rând în interesul pacienților, care să găsească oricând medicamentele de care au nevoie. În acest moment, medicamentele cu preț redus sunt penalizate în România,” a declarat Adrian Grecu. Deoarece taxa clawback se aplică la prețul de vânzare cu amănuntul, impactul asupra medicamentelor ieftine este cu mult mai mare. De exemplu, o taxă clawback la nivelul de 29% ajunge să reprezinte 41% din prețul de producător pentru medicamentele sub 25 de lei.

Acest lucru duce la dispariția medicamentelor ieftine pentru că producătorii nu pot continua să le fabrice în pierdere. În cazul Cisplatin (50 mg), medicament esențial în schema de tratament a unor afecțiuni oncologice, prețul de decontare este 23,94 de lei, iar prețul de producție atinge 38 de lei.

„Degeaba tratăm bolnavii cu medicamente scumpe, dacă ei nu găsesc Cisplastina de care au nevoie în aceeași schemă de tratament,” a declarat Adrian Grecu.

Dragoș Damian, Directorul Executiv al PRIMER avertizează că, la un nivel al taxei clawback de 29%, medicamente foarte folosite în România pentru boli cardiovasculare sau hipertensiune arterială, precum Metropololul (care tratează 940.000 pacienți pe lună), Indapamida (867.000 pacienți pe lună) sau Enalapril (490.000 pacienți pe lună) vor ajunge să fie produse în pierdere, nivelul acesteia variind între 10% și 60% din prețul de vânzare.

APMGR și PRIMER atrag atenția că cele mai multe cheltuieli ale statului român merg către tratamente inovatoare, care tratează câteva mii de pacienți, dar ignoră milioanele de români care folosesc medicamentele ieftine. De exemplu, statul cheltuie doar 6,2 milioane lei pentru tratarea a 2,5 milioane de români cu medicamente care costă până în 10 lei și 28,3 milioane lei pentru tratarea a 1.200 de pacienți cu medicamente care costă peste 13.000 de lei. În schimb, taxa clawback este aplicată uniform și medicamentelor ieftine și celor scumpe.

Foto: Hepta