Premierul Vitor Ponta a spus miercuri, în cadrul dezbaterii electorale de la postul B1 TV, că vineri, Institutul Național de Statistică (INS) va confirma faptul că România nu ar fi fost niciodată în recesiune tehnică. Precizările sale au fost confirmate de Statistică, însă reprezentanții instituției au explicat pentru gândul că revizuirea nu a avut la bază o imagine mai bună privind mersul economiei, fiind vorba despre schimbarea modului de calcul a PIB-ului.
Mai exact, este vorba despre trecerea la Sistemul European de Conturi (SEC) 2010. Acesta presupune raportarea unor noi elemente în calculul Produsului Intern Brut (PIB), precum activitățile ilegale (producția și traficul de droguri, prostituția, contrabanda cu alcool și tutun), dar și cheltuielile de înarmare sau a celor de cercetare. „Astfel, rezultatele trimestrului I 2014, comparativ cu trimestrul IV 2013, au fost revizuite de la 99,9% la 100,5%, iar cele ale trimestrului II 2014, comparativ cu trimestrul anterior, au fost revizuite de la 99,1% la 99,7%”, se arată în comunicatul transmis de Statistică. Practic, „-0,1%” a devenit „+0,5%”, evoluția din primul trimestru al anului, iar „-0,9%” din trimestrul al doilea s-a transformat în „-0,3%”.
Instituția folosește un program dezvoltat de Eurostat, în care introduce cele mai recente date, ceea ce duce la modificarea automată a cifrelor din trecut.
„Când informațiile nou introduse sunt pozitive, acestea determină a revizuire pozitivă a seriei din spate”, au precizat pentru gândul reprezentanții INS care au confirmat că schimbarea a fost determinată de formula diferită de calcul a „prosperității naționale”.
Cu cât a sprijinit prostituția și contrabanda PIB-ul
„Cheltuielile pentru cercetare se regăsesc și ele în PIB, la fel și cele pentru înarmare. În cazul României, toate aceste elemente n-au avut ponderi semnificative. Cheltuielile de certare n-au fost spectaculoase, iar cele de înarmare, poate în viitor, având în vedere contextul vor fi mai însemnate”, au arătat reprezentanții INS.
Dacă zona prostituției și a drogurilor nu a avut contribuții semnificative la modificările aduse PIB, contrabanda, parte a economiei subterane, a cântărit ceva mai greu.
Sursă: INS
„Toate acele elemente din zona neagră, prostituția și drogurile, nu sunt la un nivel foarte înalt ca în alte state din Vest. La contrabanda de tutul și alcool, un aspect este dificultatea de cuantificare, sunt dificil de măsurat. Nu există raportări oficiale, iar instituțiile care fac raportări nu acoperă în totalitate fenomenul. În toată lumea sunt activități ilicite, sunt interzise prin lege, dar pe de altă parte mare parte din populație beneficiază de efecele lor, de asta se pot manifesta”, au precizat reprezentanții INS.
Sursă: INS
Sursă: INS
Ce s-a întâmplat cu PIB-ul din T1
Primele date publicate de INS cu privire la evoluția economiei din primul trimestru al anului, respectiv din perioada ianuarie-martie, arătau un avans al PIB-ului de 0,2% față de ultimul trimestru din 2014.
Ulterior, cifra a fost revizuită, la -0,2%. Alăturând și contracția de 1%, estimată la acea dată pentru trimestrul doi, România intra în recesiune tehnică, lucru confirmat de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, INS evitând să precizeze la jumătatea lunii august că a revizuit negativ datele privind PIB-ul din primul trimestru.
La cea de-a doua revizuire, contracția din T1 față de ultimele luni din 2014 a fost estimată la -0,1%, iar cea din T2 față de T1 la -0,9%, confirmând recesiunea tehnică.
Vineri, cifrele publicate de INS conform noii metodologii de calcul arată o evoluție favorabilă a PIB, o creștere de 0,5% în primul trimestrul întâi față de T4 din 2013.
Ce înseamnă recesiune tehnică
Recesiunea tehnică presupune două trimestre consecutive în care economia scade față de trimestrul anterior. În recesiune sau în criză economică, economia înregistrează scăderi față de perioade similare a anului anterior.
Cu toate că recesiunea tehnică este una statistică, matematică, fenomenul este de natură să dezvăluie posibile dezechilibre și să anticipeze anumite probleme cu care se confruntă economia reală.
Spre exemplu, evoluțiile nefavorabile de la începutul acestul an au fost puse de analiștii financiari pe seama introducerii unor impozite precum taxa de stâlp sau acciza suplimentară la carburanți. Companiile au avut astfel o povară fiscală mai mare și au tăiat din banii pentru investiții sau alte cheltuieli, ceea ce a dus la stagnarea economiei.