PSD vrea ca Banca Națională SĂ REPATRIEZE peste 90% din AURUL depozitat în străinătate

Proiectul de lege depus miercuri vizează modificarea și completarea Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României.

„La articolul 30, după alineatul (3) se adaugă un alineat nou, alin. (4), având următorul cuprins: «Din rezerva constituită, Banca Națională a României poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obținerii de venituri prin tranzacționare și alte operațiuni specifice. Depozitele de aur constituite de Banca Națională a României în străinătate nu pot depăși 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă.»”, prevede proiectul de act normativ care vizează și modificarea denumirii acestui capitol din „Administrarea rezervelor internaționale” în „Administrarea rezervelor”.

În prezent, legea nu prevede cât de mari trebuie să fie rezervele internaționale ale României, ci doar că BNR este autorizată, în condițiile pe care le stabilește și le poate modifica periodic, să efectueze următoarele operațiuni:

– să cumpere, să vândă și să efectueze alte tranzacții cu lingouri și monede din aur și cu alte metale prețioase;

– să cumpere, să vândă și să efectueze alte tranzacții cu valute;

– să cumpere, să vândă și să efectueze alte tranzacții pe piața secundară cu bonuri de tezaur, obligațiuni și alte titluri emise sau garantate de guverne străine sau de organizații financiare interguvernamentale;

– să cumpere, să vândă și să efectueze alte tranzacții cu valori mobiliare emise sau garantate de bănci centrale, de instituții financiare internaționale, de societăți bancare și nebancare;

– să deschidă și să mențină conturi la alte bănci centrale și autorități monetare, societăți bancare și la instituții financiare internaționale;

– să deschidă și să țină conturi și să efectueze operațiuni de corespondent pentru instituții financiare internaționale, bănci centrale și autorități monetare, societăți financiare și bancare, organizații financiare interguvernamentale din străinătate, precum și pentru guverne străine și agențiile lor.

Proiectul prevede ca BNR să prezinte de îndată un raport, în cazul diminuării rezervelor de aur

Proiectul de lege depus de Dragnea și Nicolae mai vizează ca, în caz de diminuare a rezervelor până la un nivel care ar periclita tranzacțiile internaționale ale statului, BNR să prezinte Parlamentului și Guvernului, de îndată, un raport privind situația rezervelor și cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere.

Legea de funcționare a BNR prevede în prezent că „dacă există pericolul diminuării rezervelor internaționale, până la un nivel care ar periclita tranzacțiile internaționale ale statului, precum și în cazul în care diminuarea s-a produs”, BNR „va prezenta Guvernului și Parlamentului un raport privind situația rezervelor internaționale și cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere”, fără a preciza vreun termen.

Atât proiectul de act normativ, cât și actuale lege includ următoarea frază: „Raportul va conține recomandările Băncii Naționale a României privind politicile guvernamentale macroeconomice necesare pentru preîntâmpinarea sau remedierea situației.”

PSD ar dori ca rezervele de aur să producă venituri, nu să genereze cheltuieli

Expunerea de motive arată că proiectul vizează modificarea deoarece economia României este în parametrii pozitivi, tendință estimată să continue.

„Evoluția economiei românești din ultimii ani indică o tendință pozitivă, cu creștere economică constantă, solidă și sustenabilă, cu inflație moderată, în limite controlabile și cu o stabilitate predictibilă a monedei naționale. În mod cert, rezultatul acestei evoluții îl determină politicile macro-economice guvernamentale, în cadrul legislativ aplicat și măsurile prudențiale corective adoptate de Ministerul Finanțelor Publice și Banca Națională a României. Față de perioada anterioară aderării României la Uniunea Europeană, pe fondul atingerii statutului de economie funcțională de piață, dar și față de perioada de criză internațională, situația actuală este semnificativ îmbunătățită, îndreptățind o abordare diferită în privința unora dintre practicile prudențiale. Perspectivele se mențin pe linia unei evoluții similare, fără pericolul unor crize semnificative, blocaje sau alte influențe negative majore.”

Un alt motiv expus de Dragnea și Nicolae este că, în prezent, România plătește pentru ca aurul său să fie depozitat în străinătate, în loc să-l folosească în diverse operațiuni specifice, pentru a produce venituri.

„Din informațiile deținute, în prezent, rezerva de aur constituită de BNR potrivit dispozițiilor legale, se găsește în proporție de circa 65% în străinătate (de fapt 59%, conform datelor BNR, prezentate mai jos – n.red.). Pentru această cantitate de aur, BNR nu mai realizează nici un fel de venituri (specifice operațiunilor speciale de tranzacționare, inclusiv prin constituirea de garanții), ci, dimpotrivă, achită contravalorea costurilor de depozitare. Nimic din situația economică a României nu mai justifică păstrarea unei asemenea cantități de aur ca rezervă în străinătate, cu costurile aferente, deloc de neglijat, în condițiile în care această rezervă poate fi păstrată și suplimentată, în mod corespunzător, în depozite din țară. Deținerea unei cantități de aur în depozite constituite în străinătate nu trebuie, în mod necesar, interzisă, dar aceasta ar trebui limitată cantitativ și condiționată de obținerea unor venituri prin tranzacționare și alte operațiuni specifice.”

Proiectul de lege are nevoie de aprobarea Băncii Centrale Europene (BCE).

PSD enumeră țările europene care își repatriază aurul

PSD transmite, printr-un mesaj publicat pe Facebook, că și alte țări europene își repatriază aurul.

„Despre proiectul de lege promovat de președintele PSD, Liviu Dragnea, privind repatrierea rezervei de aur a României, pentru moment spunem doar atât:

– Germania își repatriază rezerva de aur,

– Austria își repatriază rezerva de aur,

– Belgia, Olanda, Elveția își repatriază rezerva de aur..”

Șerban Nicolae: E decizia mea. Odată aprobată prin lege, BNR va trebui să o execute

Senatorul PSD Șerban Nicolae confirmă că motivul repatrierii aurului este pentru a transforma o cheltuială într-o sursă de venit și atrage atenția că este o decizie pe care BNR trebuie să o execute, după ce va fi aprobată de Parlament.

„Din 2004-2005, rezerva de aur de la Banca Angliei nu numai că nu producea venituri, da producea pierderi, pentru că sunt niște costuri de depozitare. Produce costuri de depozitare, din ce am eu ca date. Cam 300.000 de euro pe an ne costă pe noi să ne ținem aurul în Anglia. Și atunci, primul și cel mai simplu argument ar fi că nu ne mai costă. Deținând banii la noi în „saltea”, nu ne mai costă. Pe de altă parte, e și un semnal de stabilitate. România nu mai e o țară nesigură. Nu mai e o țară în care ar putea să apară tensiuni și conflicte. România are o creștere economică constantă deja de câțiva ani, stabilă, inflația este ținută sub control, moneda națională este predictibilă și stabilă, ceea ce justifică să luăm și noi o asemnea măsură pe care au luat-o și alte state, probabil din aceleași considerente. (…) Germania și Austria și-au repatriat cea mai mare parte de rezerve de aur la cererea Curților de Audit și Conturi. Din câte înțeleg, în România nimeni nu auditează rezerva de aur a BNR din străinătate, deci nici măcar Curtea de Conturi, ceea ce este profund nefiresc,” susține Șerban Nicolae într-o declarație pentru Mediafax, în care adaugă că nu aurul este cea mai valoroasă rezervă a României.

„Citându-l pe domnul Isărescu, asta nu e rezerva lui Isărescu, e rezerva BNR. Și domnia sa cred că ar trebui să susțină ca acest aur să fie periodic auditat, ca să știm că e acolo, că nu s-a diminuat, că nu e niciun pericol și așa mai departe. Polonia, Ungaria, Austria, Olanda, toate aceste țări, în ultima perioadă, au luat măsuri de repatriere a rezervelor de aur deținute în străinătate. Aurul este valoare fizică, materială, BNR constituie și alte rezerve internaționale, titluri de valoare, tot felul de instrumente financiare, care sunt de 10 ori mai valoroase decât aurul deținut în Banca Angliei. Rezerva de aur este de 103 tone aproximativ, nu e foarte clar, valoarea e undeva la 3 miliarde, 3 miliarde și ceva, în timp ce rezerva în titluri de valoare este de peste 30 de miliarde de dolari.”.

Șerban Nicolae subliniază că, odată legea aprobată. BNR trebuie să execute decizia de repatriere.

„Eu, deocamdată, am făcut această propunere strict așa cum e. Aurul să fie prin lege ținut în țară. Cel mult 5% din total să fie scos în afara țării și doar în scopuri de a produce venit, nu ca să-l depozitez că e mai în siguranță acolo și pot să-l scot din țară dacă e să-l scot pentru obținerea de venituri. Nu m-am consultat (cu ALDE sau BNR – n.r.). E o decizie la nivel de lege, e treaba mea, e decizia mea. BNR va trebui să execute o decizie stabilită prin lege. E o decizie politică și strategică, nu e tehnică. Opoziția ar trebui să fie deja convinsă. De ce ar trebui să mai ținem aurul în străinătate?”, întreabă social-democratul.

Băsescu: Daddy și șoferul lui Voicu pregătesc românilor un regim dictatorial

Fostul președinte Traian Băsescu atrage atenția că brusca preocupare a lui Daddy și a fostului șofer la lui Cătălin Voicu pentru aducerea aurului României de la Londra ar putea fi semnul că PSD pregătește românilor un regim dictatorial și se teme de blocarea resurselor financiare ale statjului, ca răspuns la o astfel de măsură.

„Oare se pregătește instalarea unei dictaturi? Ultima frământare lui Dragnea și a șoferului lui Voicu (senatorul Șerban Nicolae) a devenit rezerva de aur a României, adică aducerea în țară a celor 60 de tone de aur depozitate în banca Angliei cu scopul de a fi „văzute” de toată lumea, ca un element de credibilitate a țării. Nu cred că este atât de prost informat, încât să nu știe că pentru investitori și băncile care ne împrumută, expunerea rezervei de aur și a rezervelor valutare este esențială pentru credibilitatea României”, a scris pe Facebook Traian Băsescu.

El se întreabă dacă PSD pregătește românilor un regim dictatorial, singura justificare pentru ca aurul să fie adus în țară.

„Și atunci ce l-o fi lovit de vrea aurul la București? Am o singură explicație: Daddy, adică Dragnea, și șoferul lui Voicu, adică Șerban Nicolae știu că adesea regimurile dictatoriale sunt sancționate prin blocarea resurselor financiare ale statului aflate în străinătate, fie că este vorba de aur, conturi în valută sau alte active, prin decizii unilaterale ale statelor democratice până la restabilirea funcționării statului de drept. Oare se pregătește Dragnea, Nicolae și clica lor să impună prin legi un regim dictatorial în perioada următoare și de teama sancțiunilor vor să aducă rezerva de aur în țară? Mă întreb și eu.”

59% din aurul României este depozitat la Banca Angliei

În prezent, România are rezerve de aur, care fac parte din rezervele internaționale, de 103.697 de kilograme și 790 grame de aur fin, reprezentând 10,1% din rezervele internaționale ale țării, iar „în perioada 2005-2018 au variat ca pondere între 7 și 10%, în funcție atât de creșterea rezervelor valutare, cât și de creșterea prețului aurului”, arată un discurs susținut recent de Liviu Voinea, viceguvernator BNR, într-un discurs recent..

Cantitatea de aur din rezervă nu s-a schimbat decât marginal din 2007 până în prezent, dar valoarea ei a crescut de la 1,6 miliarde euro în 2007 la 3,7 miliarde euro în decembrie 2018. (…) Circa 60% (mai precis 59% sau 61.245 kg și 50 grame) este la Banca Angliei, la Londra, pe strada Threadneedle, în custodia noastră. (…) Tot stocul de aur din lume e circa 150 mii tone, din care aproximativ un sfert se găsește în rezervele băncilor centrale. Față de alte bănci din regiune, avem un stoc mai mare de aur”, a precizat Voinea.

Față de sfârșitul anului 1989, când rezerva era de 66,4 tone, ea a crescut cu 37,3 tone, respectiv mai mult de 50%, a mai arătat viceguvernatorul Băncii centrale a României.

„Această evoluție pozitivă s-a datorat unei strategii de creștere a rezervelor internaționale ale României la un nivel adecvat. Acest lucru a fost necesar în vederea asigurării garanției asupra solvabilității externe, plății la termen a serviciului datoriei externe contractate, atenuării eventualelor dezechilibre conjuncturale și temporare ale deficitelor balanței de plăți (nivel de adecvare a rezervei valutare care să acopere cel puțin trei luni de importuri), stabilizării și consolidării monedei naționale. Începând cu 1994, politica de stabilizare și de consolidare a monedei naționale a fost de a implementa o serie de măsuri care au vizat: elaborarea Programului de creștere a rezervei internaționale; efectuarea operațiunilor de conversie a cantității de argint excedentare în aur fin; operațiunile de transfer de aur din tezaurul central în contul de la Banca Angliei”, a afirmat Voinea, într-un discurs susținut, la mijlocul lunii februarie, la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, Cluj-Napoca.

Programul de creștere a rezervei internaționale pentru anul 1994 avea în vedere: finanțare externă de la FMI (629 de milioane de dolari) și G-24 (150 de milioane de dolari), cumpărări nete pe piața valutară, conversia unei cantități de aproximativ 300 de tone de argint în aur, valorificarea disponibilităților valutare prin plasamente pe termen scurt și eventuale operațiuni de arbitraj valutar.

„Aurul depozitat în străinătate, obținut din conversia argintului și nu numai, a avut o contribuție esențială în operațiunile structurate de finanțare a necesarului imediat de lichiditate, astfel încât România a putut să onoreze la termen toate obligațiile externe și să evite intrarea în incapacitate de plată, fără să reducă rezervele valutare. Operațiunile de finanțare au fost structurate astfel încât s-a menținut dreptul de proprietate asupra cantității respective de aur, precum și posibilitatea raportării acestuia în nivelul rezervelor internaționale. La ce folosește acum rezerva de aur? Ea folosește la ce folosea și înainte: la asigurarea și menținerea credibilității externe a țării ca partener solvabil. (…) Nu se mai fac plăți în aur, ci în valută. Dar aurul este garanția că aceste plăți se bazează pe ceva”, a mai spus Voinea.

Lingourile României pot fi identificate în orice moment

Transferul celor peste 61.000 de kilograme de aur din rezervele România către Banca Angliei a fost realizat în anii 1999 și 2002.

„În vederea pregătirii pentru a face față unor eventuale șocuri financiare adverse în perioade de criză sau în situația restrângerii accesului la piețele internaționale de capital (fapt care s-a și întâmplat în anul 1999) și pentru a se implementa un management activ al rezervei în metale prețioase s-a decis consolidarea stocului de aur depozitat în străinătate, similar practicii majorității băncilor centrale europene ce dețin rezervă de aur. Administrarea de către Banca Națională a României a rezervei de aur se realizează în baza Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României și are la bază principiile consacrate în practica internațională, adică siguranța, lichiditatea și performanța investițiilor. Contul de aur deținut de BNR la Banca Angliei este un cont alocat, respectiv lingourile aflate în custodie pot fi identificate în orice moment, după numărul unic al barei, greutate și titlul de finețe al aurului. Efectuarea de operațiuni printr-un astfel de cont se realizează numai în baza instrucțiunilor transmise de BNR către Banca Angliei, aurul deținut în acest cont neputând fi utilizat de către custode”, a explicat Voinea.

Acest cont a fost deschis înainte de anul 1990, ulterior fiind utilizat în contextul administrării active a rezervei de aur. S-a utilizat ca instrument în cadrul activității de administrare a rezervei de aur depozitul la termen.

Germania, Olanda și Austria își reechilibrează distribuția rezervelor de aur

„Aceste plasamente au fost efectuate cu contrapartide eligibile, specializate în astfel de operațiuni și se încadrau în parametrii de risc aprobați la acel moment de către conducerea BNR pentru administrarea rezervelor internaționale. Oricum, BNR nu putea plasa în depozite decât o parte din rezerva de aur menținută la Londra din cel puțin două considerente:

– menținerea în permanență a expunerii totale la riscul de contrapartidă la un nivel acceptabil;

– menținerea în permanență a unui nivel adecvat de lichiditate pe ansamblul deținerilor de aur, care să faciliteze obținerea în timp util și la un cost rezonabil – în caz de urgență – a unui împrumut extern, dimensionat corespunzător”, a detaliat Voinea.

Începând cu anul 2010, abordarea băncilor centrale în ceea ce privește rezervele de aur s-a schimbat și s-a reflectat în reducerea vânzărilor efectuate de către băncile centrale, ba chiar în creșterea cumpărărilor, chiar dacă la un preț mai ridicat, spune guvernatorul BNR.

„Acest fenomen se poate observa atât la nivelul unor state europene (în 2018 Ungaria a crescut rezervele de aur de la cca 3 tone la cca 30 tone, în timp ce Polonia a crescut rezervele de aur de la cca 104 tone la cca 125 tone), cât și în state emergente din America Latină, Orientul Mijlociu și Asia. Aurul tinde să își recâștige rolul strategic în activitatea de administrare a rezervelor internaționale, fiind unul dintre puținele active acceptate fără rezerve în obiectivele investiționale ale băncilor centrale. Totodată, ca urmare a crizei financiare și a creșterii riscurilor geopolitice, s-a manifestat o tendință de revizuire a politicii unor bănci centrale în ceea ce privește depozitarea aurului, prin relativa echilibrare a distribuției rezervelor de aur între plasarea în străinătate și păstrarea în țară. Autoritățile monetare din Germania, Olanda și Austria sunt printre principalele care au anunțat, într-un mod transparent, programe de echilibrare a distribuției rezervelor de aur între locațiile din străinătate și din țară, prin repatrierea unei părți a rezervelor de aur depozitate în afara granițelor. Cu toate acestea, rezerva de aur a Olandei a crescut de la 11% în țară (în 2014) la doar 31% (2017). Argumentele oferite în favoarea acestor decizii au avut la bază diversificarea riscului, în condițiile în care aceste state aveau mai mult de 70% din rezerva de aur în străinătate”, a concluzionat Voinea.