Raport al Curții de Conturi: CNADNR pare că a parcurs un traseu mai aproape de un labirint decât de unul bine stabilit

CNADNR nu și-a atins obiectivele reglementate în termenele stabilite atât din cauza insuficientei voințe politice a Guvernului, cât și a managementului disfuncțional, potrivit unui raport de audit privind performanța companiei realizat de Curtea de Conturi.

Verificările au vizat activitatea CNADNR privind drumurile naționale din intervalul 2008 – martie 2012 și au fost derulate în perioada aprilie – octombrie 2012, la sediul Companiei de Drumuri și la cele șapte direcții regionale din Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Iași și Timișoara.

Autorii raportului arată că țintele și obiectivele naționale legal reglementate nu au fost atinse la nivelul și termenele stabilite, atât din cauza insuficientei voințe politice, la nivelul Guvernului, pentru asigurarea condițiilor necesare realizării acestora, cât și a faptului că nici CNADNR și nici Ministerul Transporturilor nu și-au asumat și îndeplinit, în mod real și performant, „uneori și din motive obiective”, rolul de entități principale cu responsabilități maxime în derularea, implementarea și finalizarea programelor și a proiectelor prioritare și a celorlalte obiective stabilite.

La 31 decembrie 2011, marea majoritate a drumurilor naționale modernizate și a celor cu îmbrăcăminte bituminoasă ușoară, care împreună reprezentau circa 98,2% din rețeaua națională de drumuri naționale, aveau o durată depășită.

Față de suma de 20,9 miliarde lei, solicitată de către CNADNR în intervalul 2008-2011 pentru proiectele pe segmentul drumurilor naționale și centurilor ocolitoare cu profil de DN, au fost aprobate prin legile bugetare anuale sume totalizând 14,3 miliarde lei (68,5% din necesar), fondurile alocate fiind de doar 13 miliarde lei (62,2% din necesar).

Pe de altă parte, auditul nu a identificat repere semnificative prin care compania „să poată fi definită ca o entitate performantă, profesionistă”, orientată spre realizarea scopului pentru care a fost înființată și pentru care este finanțată de la bugetul de stat și având un management care să dorească și să impună realizarea atribuțiilor și obiectivelor stabilite, respectarea și implementarea reglementărilor legale și a criteriilor de performanță, potrivit sursei citate.

„CNADNR a creat impresia, cel puțin în perioada auditată, unei entități care nu a înțeles și nu s-a acomodat pe deplin cu scopul și cu obiectul propriu de activitate, o entitate a cărei activitate pare că a parcurs un traseu mai aproape de un labirint decât de unul bine stabilit și bine orientat și căreia i-au fost străine noțiunile de economicitate, eficiență și eficacitate în organizarea activității și în utilizarea fondurilor publice alocate”, se spune în raport.

În raport sunt prezentate mai multe riscuri, vulnerabilități, disfuncționalități și deficiențe constatate „aproape ca pe o permanență a activității CNADNR” în perioadele auditate, printre care modul de acționare neunitar și necoordonat; preocuparea și implicarea insuficientă pentru identificarea și eliminarea riscurilor, vulnerabilităților sau risipei; studii de fezabilitate neutilizate sau de slabă calitate; valori contractuale majorate și termene de finalizare nerespectate.

Autorii documentului precizează că organizarea și derularea activității specifice și a programelor privind eliminarea efectelor calamităților naturale asupra drumurilor naționale s-au desfășurat neperformant, atât ca urmare a subfinanțării acestora cât și a existenței și persistenței unor vulnerabilități, disfuncționalități și deficiențe interne, rămase neidentificate și neeliminate în timp, atât la nivelul centralei companiei cât și al structurilor sale teritoriale.

Despre „Transalpina”: Derularea investiției a cumulat „în mod inexplicabil” aproape toate tipurile de vulnerabilități

Reprezentanții Curții de Conturi prezintă în raport mai multe informații privind proiectul de modernizare a DN 67C Bengești – Sebeș („Transalpina”), adjudecat în 2008 de compania Romstrade, controlată de omul de afaceri Nelu Iordache.

Aceștia afirmă că nu au existat suficiente elemente credibile, reale și fundamentate care să justifice demararea obiectivului de investiții, iar după ce opțiunea a fost făcută, derularea investiției a cumulat în practică, „în mod inexplicabil”, aproape toate tipurile de vulnerabilități, disfuncționalități și deficiențe constate de audit în activitatea specifică a companiei.

În prezent Nelu Iordache este cercetat pentru deturnarea a 25 de milioane de lei din banii alocați pentru construirea autostrăzii Nădlac-Arad și se află în detenție, iar compania Romstrade este în insolvență.

Legat de activitatea de deszăpezire, raportul arată că disfuncționalitățile semnificative constatate în acest domeniu precum și consecințele negative avute de acestea asupra utilizării optime a drumurilor naționale au fost generate, aproape în exclusivitate, de un management defectuos la nivelul centralei companiei și al structurilor teritoriale, „un management dezinteresat” atât față de atingerea unui nivel acceptabil de performanță a activității cât și față de „economicitatea, eficiența și eficacitatea” utilizării fondurilor publice alocate cu această destinație.

Pe de altă parte, activitatea privind semnalizarea rutieră a drumurilor naționale nu și-a atins pe deplin obiectivul prevăzut de reglementările legale și nu s-a ridicat, prin rezultatele sale concrete, la nivelul cerințelor.

În urma derulării acțiunii de audit au fost constatate abateri de la legalitate și regularitate, unele cauzatoare de pagube și prejudicii, pentru care au fost încheiate procese verbale de constatare.
Valoarea totală estimată a abaterilor constatate este de 66 milioane lei, cuprinzând plăți nejustificate ca urmare a renunțării la judecarea recursurilor declarate împotriva unor decizii ale Curții de Apel, cu privire la penalități contractuale solicitate de antreprenor (30,19 milioane lei), plăți nejustificate ale unor sume cu titlu de „actualizări” ale unor situații de lucrări aferente derulării contractului de modernizare a DN 67C (30,9 milioane lei), plăți nejustificate ale unor sume cu titlu de „cost de finanțare”, aferente garanțiilor de bună execuție în cadrul derulării aceluiași contract (4,6 milioane lei) și achitarea, înregistrarea în contul de cheltuieli și nerecuperarea în regres a unor amenzi aplicate de către ANRMAP și alte instituții, pentru nerespectarea unor prevederi legale (268.000 lei).

În cazul plăților nejustificate ca urmare a renunțării la judecarea recursurilor, CNADNR a achitat în perioada 2008 – 2009 pentru obligațiile de plată restante către Spedition UMB penalități de întârziere contractuale în valoare de 30,19 milioane lei, în baza unor decizii pronunțate de Curtea de Apel București, fără a-și apăra interesele patrimoniale până la epuizarea tuturor căilor legale de atac, potrivit sursei citate. Spedition UMB este deținută de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu.

Raportul se încheie cu o serie de recomandări adresate CNADNR, cu privire la activitatea de bază, dar și legate de prevenirea și combaterea înzăpezirii, care cuprind diverse analize, evaluări, măsuri sau proceduri.

Mircea Pop a demisionat la finele lunii ianuarie din funcția de director general al CNADNR, dar va asigura interimatul la conducerea companiei până la numirea altui șef. Demisia a fost anunțată după ce presa a relatat că șefii CNADNR au petrecut la munte, deși meteorologii anunțaseră că vremea se va înrăutăți accentuat.

Ministrul delegat pentru marile proiecte Dan Șova a declarat la 31 ianuarie că a solicitat Corpului de control al primului ministru declanșarea unui „control tematic extrem de larg” la CNADNR vizând modul de cheltuire a banilor publici în ultimii 5 ani, arătând că acest control se va încheia în luna august.

CNADNR a fost trecută în ianuarie în subordinea ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură, urmând ca ulterior să înceapă procedura juridică prin care atribuțiile companiei să fie delimitate.

La finele anului trecut, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine, coordonat de ministrul delegat Dan Șova, a fost autorizat de Guvern să ceară în Adunarea Generală a Acționarilor a CNADNR divizarea societății în două noi companii naționale, respectiv Compania Națională de Autostrăzi și Compania Națională de Drumuri.

Compania Națională de Autostrăzi va funcționa sub autoritatea acestui nou departament, iar Compania Națională de Drumuri Naționale va fi organizată sub autoritatea Ministerului Transporturilor.