RAPORT – Cât de scumpe sunt autostrăzile românești față de cele bulgărești. Consiliul Concurenței, despre dezvoltarea rețelei de drumuri: „Rezultatele nu au fost cele așteptate”
Autostrăzile construite în România la șes sunt de 3 ori mai scumpe decât în Bulgaria, iar diferența între costurile minme și maxime pentru aceeași formă de relief este mai mare decât în Polonia și Bulgaria, potrivit Consiliului Concurenței, care transmite autorităților să evite actele adiționale, informează Mediafax.
„În cadrul analizei s-a constat o variație semnificativă a prețurilor medii pe kilometru de autostradă. Spre exemplu, la zonă de șes, în România prețurile au variat intervalul 2,68 milioane euro (tronsonul Fetești- Cernavodă) și 11,61 milioane euro (varianta de ocolire Pitești), în Bulgaria între 2 milioane euro (tronsonul Tracia – Nova Zagora – Yambol) și 2,8 milioane euro (Hemus – Sofia și Yana), iar în Polonia în intervalul 4,6 milioane euro (Zgorzelec – Krzyżowa) – 12,4 milioane euro (Zgorzelec – Krzyżowa)”, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenței, care prezintă concluziile unei anchete sectoriale privind piața lucrărilor de construcții de drumuri și autostrăzi din România.
Descarcă aici raportul complet al Consiliului Concurenței
În România, variația prețului mediu pentru un kilometru de autostradă construit în aceeași formă de relief este de 45,8%, mai mare față de cazul Poloniei (36,4%) și Bulgariei (14,2%), potrivit sursei citate.
În urma prelucrării datelor și informațiilor puse la dispoziție de CNADNR, analiza arată că în România prețul mediu al unui km de autostradă construit în zona de șes este de 23,3 milioane lei/km, iar cel al unui km de autostradă construit în zona de deal este de 20,8 milioane lei/km, ambele peste nivelul standardelor de cost.
Comparativ cu Bulgaria, prețul mediu/km de autostradă construit în zonă de șes este de aproape trei ori mai mare, potrivit sursei citate.
Grafic: Analiza statistică a prețurilor medii/km estimate ale unor tronsoane de autostradă construite în România și Bulgaria
Sursă: Consiliul Concurenței
În urma anchetei sectoriale privind piața lucrărilor de construcții de drumuri și autostrăzi, Consiliul Concurenței recomandă autorităților contractante să evite încheierea de acte adiționale la contractele inițiale. Instituția a constatat că există situații în care, prin semnarea de acte adiționale, câștigătorul licitației (cel care oferă cel mai mic preț) negociază direct cu autoritatea contractantă o nouă valoare a lucrării, care poate deveni mai mare decât cea a ofertelor depuse inițial de concurenții săi.
Astfel, în perioada iunie 2010 – iunie 2011, pentru 96 de contracte de execuție de lucrări de construcții de drumuri și de servicii au fost încheiate 203 acte adiționale, din care 23 au fost modificate din punct de vedere al valorii contractelor.
Din cele 23 de contracte cu valoare modificată, pentru 8 contracte valoarea inițială a fost mărită cu aproape 50%, pentru alte 8 contracte valoarea inițială a crescut între 10% – 30%, iar 2 contracte de lucrări au suferit modificări de peste 50% din valoarea inițială.
„Această situația nu este o caracteristică doar a pieței românești: conform unui raport al Curții Europene de Conturi privind lucrările de infrastructură derulate din fonduri comunitare în Germania, Grecia, Polonia și Spania în perioada 2000-2013, costurile a 46% din proiectele auditate au crescut cu mai mult de 20% în timpul execuției lucrării”, se spune în comunicat.
Grafic: Prețuri medii/km estimate pentru anumite tronsoane de autostradă din Bulgaria, Cehia, Polonia și România
Sursă: Consiliul Concurenței
Analiza realizată de Consiliul Concurenței indică faptul că piața lucrărilor de construcții de drumuri este slab concentrată, pe aceasta fiind active aproximativ 640 de companii.
„Asocierile între companii în vederea participării la licitații, precum și prezența unei companii în două sau mai multe asocieri pentru a participa la licitații ce se desfășoară în același timp, sunt frecvente și reprezintă caracteristici ale acestei piețe. Deși legale conform legislației privind achizițiile publice, din punct de vedere al concurenței acestea creează suspiciuni privind schimbul de informații sensibile între participanți și limitează posibilitatea părților de a concura una cu cealaltă sau cu terți în calitate de companii independente”, arată Consiliul Concurenței.
În vederea asigurării unei concurențe reale în cadrul unei licitații, Consiliul consideră necesară limitarea interacțiunii între ofertanți și evitarea organizării simultane a licitațiilor cu același obiect, așa cum s-a întâmplat în cazul licitațiilor corespunzătoare celor șase sectoare organizate de CGMB pentru atribuirea contractelor cadru de asfaltare a străzilor.
Pe de ală parte, implicarea companiilor în mai multe contracte de lucrări de construcții de drumuri în același timp, fără a dispune în mod real de resursele necesare, poate conduce la disfuncționalități ale pieței, prin întârzieri în executarea lucrărilor și implicit, creșterea costurilor acestora.
Grafic: Comparație a perioadei de garanție a lucrărilor de construcții din domeniul infrastructurii rutiere de transport și a condițiile privind garanția de bună execuție
Sursă: Consiliul Concurenței
Studiul autorității de concurență arată că termenele de execuție a lucrărilor din România au fost depășite la majoritatea tronsoanelor de autostradă cu mai mult de 12 luni. Conform raportului Curții Europene de Conturi, proiectele de infrastructură derulate în țările incluse în analiză au înregistrat depășiri de termen, în medie cu 9 luni, ceea ce reprezintă 41% din termenul planificat inițial.
În perioada 2007 – 2011, marja medie a profitului obținut în sector a fost de 7%, respectiv de aproximativ 8% pentru constructorii români și de 4% pentru cei străini.
Raportul Consiliului Concurenței menționează și faptul că, deși obligatorie, publicarea în anunțurile de participare a valorii estimate a contractelor de lucrări de construcții de drumuri poate influența/afecta formarea prețului. Cunoașterea acestora poate conduce la elaborarea unor oferte financiare care nu reflectă costurile reale și performanțele economice ale companiilor, ci tind să se alinieze la aceste valori estimate.
„În cazul companiilor care sunt deținute de autorități locale, Consiliul Concurenței va colabora cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în vederea analizării modului în care acestor companii le sunt încredințate contracte publice, din perspectiva respectării regulilor de concurență și ajutor de stat. În contextul demersurilor pentru divizarea CNADNR și constituirea a două noi companii naționale, Consiliul Concurenței recomandă inițiatorului actului normativ să delimiteze clar activitățile ce au caracter de serviciu de interes economic general de cele cu caracter comercial, cât și sursele de finanțare pentru cele două categorii de activități”, se mai arată în comunicat.
Lungimea drumurilor, cu 4% mai mare față de 2007
Reprezentanții Consiliului Concurenței explică în cadrul aceluiași raport că pentru a asigura implementarea programelor de dezvoltare a rețelei de drumuri prublice în concordanță cu strategia Guvernului, „sume considerabile” au fost alocate sectorului lucrărilor de construcții de drumuri atât din fonduri europene, cât și din împrumuturi externe.
„Din motive care țin atât de modul în care și-au desfășurat activitatea administratorii de drumuri, cât și constructorii, rezultatele nu au fost cele așteptate”, se menționează în raport.
Astfel, la finalul anului trecut 46,5% din lungimea drumurilor modernizate și 52% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminți ușoare rutiere aveau durata de serviciu depășită.
Totodată, între anii 2007 – 2012, lungimea drumurilor din România a crescut cu doar 4%. În această perioadă au fost construiți 3.292 de kilometri de drumuri, dintre care 267 de kilometri de autostradă.
Reprezentanții CNADNR au alocat, tot între anii 2007 – 2012, 19 miliarde de lei pentru lucrările de construcție, modernizare, reabilitare, întreținere și exploatare a autostrăzilor și a drumurilor naționale din România.
Ce probleme s-au descoperit în activitatea internă a CNADNR:
Sursă: Consiliul Concurenței
„CNADRN, proiectanții, consultanții, antreprenorii au manifestat lipsă de interes și determinare în respectarea legislației, interese care exced cadrului reglementat lipsa de corectitudine în afaceri, tentative de atragere a unor câștiguri necuvenite”, se notează în același raport.
În cadrul anchetei sectoriale pe piața lucrărilor de construcții de drumuri și autostrăzi din România, Consiliul Concurenței a solicitat informații atât companiilor din sector, cât și administratorilor rețelei de drumuri publice.
În urma acesteia, au fost inițiate patru investigații privind posibile înțelegeri anticoncurențiale de tip cartel (extracția/prelucrarea și comercializărea de agregate minerale de balastieră, participarea cu oferte trucate la licitațiile organizate de către DRDP Craiova, împărțirea pieței între unele companii active pe piața lucrărilor de construcții de drumuri aflate în administrarea DRDP Brașov, respectiv DRDP Timișoara), aflate în prezent în derulare.
Raportul este supus dezbaterii publice timp de 30 de zile și poate fi consultat pe site-ul instituției.