Reacția neașteptată a constructorului tronsonului de autostradă care pune în pericol viețile oamenilor

Autostrăzile din România costă mult și se construiesc greu așa cum a arătat-o experiența ultimilor ani. Iar atunci când se construiesc se deteriorează la scurt timp de la inaugurare. Acum situația este însă mult mai gravă: un tronson de autostradă din România prezintă „risc iminent” de pierderi de vieți omenești. Semnalul de alarmă a fost tras de un fost ministrul al Transporturilor și de reprezentanții unui ONG care cer Guvernului luarea unor măsuri imediate pentru a evita o tragedie. Cei doi atrag atenția faptului că autostrada s-a deplasat în patru locuri, iar 300 de rapoarte ale Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) „indică nereguli sesizate pe acest tronson”. 

Reacția neașteptată a constructorului tronsonului de autostradă care pune în pericol viețile oamenilor

Constructorul italian al Autostrăzii Orăștie – Sibiu Lot 3 și-a luat angajamentul că până în data de 4 august va face o analiză a surpărilor care au avut loc pe acest tronson, iar din 15 august va începe să repare terasamentul, pe costurile lui, a declarat, pentru Agerpres, Narcis Neaga, directorul general al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR).

Constructorul (Salini Impregilo – n. r.), cu care ne-am întâlnit aseară (marți – n. r.) și-a luat angajamentul că până în data de 4 august va face o expertiză ca să vadă exact ce trebuie și din 15 august se apucă serios de treabă în zona respectivă, pe costurile lor. Nu plătim niciun ban, pentru că este un defect al lucrării, constatat în timpul execuției lucrării’, a declarat Neaga pentru Agerpres.

Noul termen pentru efectuarea lucrărilor vine după ce, la începutul lunii iunie, Narcis Neaga a efectuat o vizită de lucru pe șantierul Autostrăzii Orăștie – Sibiu, lotul 3, zona Aciliu, în condițiile în care, cunoscând defectele (fisuri) pe acest tronson, solicitase constructorului începerea remedierii defectelor cel mai târziu pe data de 29 iunie. Însă, Neaga a constatat că termenul nu a fost respectat, iar lucrările de remediere nu au fost începute.

Șeful CNADNR a explicat că problemele la acest segment de autostradă nu s-au declanșat anul acesta, ci odată cu pregătirea proiectului, din cauza acelei prevederi din legislația referitoare la achizițiile publice care impunea atribuirea contractului pe baza prețului cel mai scăzut.

‘O nouă abordare a Programului Operațional pentru Infrastructură Mare al României (POIM) din punct de vedere al Companiei a început încă de anul trecut, când am schimbat cu totul modul de abordare al studiilor de fezabilitate, pentru că, practic, aici este cheia: cum îți pregătești proiectul. (…) Toate problemele care s-au ivit în această companie au fost legate de studiile de fezabilitate. Una dintre cauzele studiilor de fezabilitate mai puțin reușite a fost acea prevedere a achizițiilor publice care spunea ‘competiție pe baza prețului cel mai scăzut’. Începând de anul acesta, lucrurile se schimbă, pentru că Legea achizițiilor publice va fi și ea schimbată. Se va aplica o directivă europeană, care spune că nu mai este obligatoriu să ai prețul cel mai scăzut. În momentul în care acorzi o mare importanță studiilor geotehnice, nu mai poți avea surprize majore în implementare’, a explicat Narcis Neaga.

Directorul general al CNADNR a menționat că studiul de fezabilitate realizat pentru tronsonul dintre Cunța (județul Alba) și Săliște (județul Sibiu) a fost parte a unui studiu de fezabilitate amplu, care a acoperit tot Coridorul IV Pan-european. În studiul de fezabilitate aferent acestui segment se prevedeau alunecări de teren în zona respectivă.

‘Constructorul care a câștigat licitația se pare că nu a ținut cont de așa ceva și modul în care a tratat această lucrare a venit într-un oarecare conflict cu forțele naturii de acolo. El a tratat cu superficialitate zona, au început să apară alunecările de teren previzibile și au început să apară probleme acolo’, a spus el.

Astfel, la câteva săptămâni după darea în folosință a tronsonului de autostradă, a apărut prima fisură. Din primele investigații de la fața locului făcute de CNADNR a rezultat că fisura nu este cauzată de alunecările de teren, ci doar de probleme nerezolvate, precum drenurile înfundate.

‘Am făcut propriile noastre expertize și am ajuns la concluzia că alunecările de teren nu au avut nicio legătură cu fisura apărută pe autostradă. O execuție defectuoasă a fost acolo, neglijențe de neexplicat, constatate de experți. Problema scurgerii apelor la autostradă iată că produce efecte în timp, care se resimt acum. Am avut discuții cu ei. Ne-am interesat să vedem dacă există riscul afectării traficului, al vieților omenești, că practic asta ne interesează – siguranța în trafic. Ei au astupat acea fisură apărută de 3 sau de 4 ori până acum. Ultima discuție am avut-o cu ei aseară. Le-am spus: ‘Ori faceți ca la carte, ori încheiem socotelile. Tragem linie și gata!’ Asta înseamnă certificat constatator negativ, înseamnă execuția garanției de bună execuție, înseamnă scoaterea de pe piață a lor. O firmă mare nu-și permite așa ceva. Pe teren au fost specialiști din companie, au fost profesori universitari, specialiști în construcții cu care avem contracte, universități de construcții din țară – din București, din Iași. Toți au spus: este vorba de o greșeală de execuție aici’, a adăugat șeful CNADNR.

Pe Lotul 3, sunt două zone cu probleme, respectiv la dealul de la Apoldu și la viaductul Aciliu. CNADNR a mai constatat la terminarea viaductului, în sensul de mers spre Sibiu, că șanțurile colectoare nu au fost finalizate, apa acumulată în urma ploilor putând afecta instalația electrică și sistemul ITS. CNADNR împreună cu CESTRIN au efectuat foraje, teste la fața locului, care erau în sarcina constructorului. Testele efectuate au confirmat că a fost o greșeală de execuție din partea constructorului.

‘Am stat de vorbă cu constructorul care a lucrat efectiv acolo și a avut o exprimare de genul: ‘E posibil să cadă toate dealurile de acolo, dar acest viaduct nu va cădea niciodată’. Ne-a explicat tehnic, ne-a spus despre ce este vorba, ceea ce se vede acum, că au fost niște alunecări, că s-au descoperit anumite pile sau culee – acestea sunt denumiri tehnice. Nu au legătură cu structura de rezistență. Din punctul de vedere al siguranței, nu se poate întâmpla nimic acolo. Nu se poate răsturna viaductul sau să se întâmple ceva. Este un mesaj pe care trebuie să îl înțeleagă toată lumea, spus de constructor, spus de specialiști. Însă, bineînțeles există degradări, au apărut lucruri care nu sunt favorabile construcției în sine. A fost o surpriză și pentru noi, pentru că Impregilo este un constructor mare’, a mai spus Narcis Neaga.

Narcis Neaga a ținut să precizeze că nu au existat presiuni politice pentru deschiderea traficului pe această autostradă așa cum s-a insinuat, iar în acest sens ‘sunt argumente și se poate susține această idee’.

Fostul ministru al Transporturilor, Alexandru Nazare, a susținut zilele trecute în presa centrală că Autostrada Orăștie – Sibiu Lot 3 ar trebui închisă parțial ori total până când se va asigura o soluție durabilă, în condițiile în care există patru locuri unde corpul autostrăzii s-ar fi mișcat și unde ar exista fisuri de peste 10 centimetri. Construcția celor 22 de kilometri de autostradă care leagă județele Sibiu de Alba a costat 600 de milioane de lei.