Reacții la ANCHETA cu camera ascunsă la „Ghețărie”: „Eu am lucrat acolo, e o mafie cumplită… se aduce carne expirată, se spală, se repune în pungi și se scoate la vânzare”

„Eu am lucrat cu ani în urmă și vă spun că e o mafie cumplită…se aduce carne expirată, se spală, se repune în pungi și se scoate la vânzare”, „am fost și am cumpărat. Nu este chiar așa, de ce denigrați?”, „articol comandat de supermarketuri”, „dar de evaziunea fiscală nu spune nimeni nimic. Atenție: se taie chitanță de 500 lei/chirie, dar în realitate se încaseaza 2500 lei pe un spațiu de 2 mp”.

Sunt doar câteva dintre comentariile postate pe site după ce gândul a publicat „Ancheta cu camera ascunsă la >. Cum funcționează, de șase ani, sub ochii autorităților, cel mai mare complex comercial interzis”.

Gândul a scris că în București pe Bdul Timișoara la nr 82 funcționează de câțiva ani un mare depozit frigorific cunoscut sub numele de „Ghețărie”. Autoritățile sanitare veterinare au decis încă de acum șase ani închiderea lui, după ce au constatat că funcționează în condiții improprii.

EXTERNE Un om al străzii din Germania a trecut de la agonie la extaz și invers, după ce a primit o MOȘTENIRE mare. S-a îmbătat și a pierdut banii într-o gară

20:00

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu am dat BANI să-l cunosc pe Trump. Sunt mai zgârcit”

19:30

Pe scurt, carnea, mezelurile, lactatele și peștele sunt vândute în hală direct de pe niște lăzi, vitrinele frigorifice fiind scoase din prize.

Pentru prețuri cu câțiva lei mai mici decât la alte magazine, sute de bucureșteni își riscă zilnic sănătatea cumpărând produse din „Ghețărie”, după cum spun inspectorii de la ANSVSA. 

Deși există decizii definitive ale instanțelor de judecată, inclusiv una a Tribunalului de arbitraj de la Washington, hala funcționează în continuare. Garda Financiară a venit, a dat amenzi și a plecat.

Ce spun cititorii

Părerile postate de cititorii gândul sunt împărțite. Unii consideră că articolul a fost comandat de marile rețele comerciale, alte persoane care susțin că au lucrat la firma care deține depozitul frigorific vorbesc despre „mizeria cruntă”, iar alții spun că achiziționează în mod frecvent produse din respectiva hală.

Redăm mai jos doar câteva dintre comentariile postate de cititori:

„E un individ f periculos care e director general, un mocofan care nu are nici urmă de educație si care pe mine m-a amenintat că îmi dă foc la mașină dacă mai comentez ce văd. Am plecat și m-am dus în treaba mea. dar pot să spun că cineva îi ține în spinare pe individul ăla dubios – grec și pe individul ăsta de își permit așa ceva. iar vina e și a celor ce cumpăra. E o mizerie cruntă, se vede de la o poștă, și ei cumpără….” ( Luana Stanciu)

„La „ghețărie” găsești și lucruri ieftine și bune ! La salariile și pensiile din România orice economie e binevenită , iar acest reportaj nu serveste decât marilor supermarketuri care vand și ele deseori marfă expirată, de calitate îndoielnică și cu nimic superioară mărfurilor găsite aici (…)” ([email protected])

„Acolo nici măcar nu e ieftin. `1 leu la 1 kil de carne plus cântarele lor măsluite sau 4 bani la un ou sunt insignifiante. pulpele sunt tăiate așa fel de e numai fata pe partea superioara, e scobită cumva carnea prin înăuntru de iei de pe o pulpă 30 gr de carne. nu mai calc la cocalarii aia niciodată”. (dan)

„Problema de la „ghețărie” nu este de natura higienică, sanitară, acolo este raiul evazioniștilor din domeniul alimentar. Ai impresia că totul este organizat, cât de cât curat, dar în realitate nu știi ce cumperi, cât este de vechi, nu primești bon decât la cerere și atunci cu priviri suspicioase. (…)”. (Marian)

Gândul a încercat să afle mai multe detalii despre activitatea firmei Continent Marine Enterprise SA, care deține depozitul unde mai multe firme care au subînchiriat spațiu și vând mai multe produse alimentare printre care carne, mezeluri, lapte și produse lactate, pește direct din lăzi, fără a le ține în vitrine frigorifice.

Instituția Prefectului Municipiului București ne-a transmis că ne va furniza „un material scris, detaliat”, referitor la măsurile luate în legătură cu depozitul frigorific. Detalii despre măsurile concrete luate au fost solicitate și Gărzii Financiare, după cele 14 acțiuni de verificare efectuate de comisari la fața locului, la fel și de la Poliția Capitalei.

Gândul a scris că firma Continent Marine Enterprise SA, care este controlată de omul de afaceri grec Spyridon Roussalis, a făcut de 14 ori obiectul verificărilor comisarilor Gărzii Financiare, „care au constatat contravenții pentru care au dispus sancțiuni conform prevederilor legale în vigoare”.

Tribunalul de la Washington l-a obligat pe Spyridon Roussalis la plata a 217.290 de dolari și 6.053.443,78 euro statului român

Marți gândul a arătat că în 2005 omul de afaceri grec Spyridon Roussalis a dat statul român în judecată la Tribunalul Arbitral de la Washington. Roussalis a acuzat statul român, printre altele, de „măsuri abuzive” dispuse împotriva firmei Continent Marine Enterprise de către Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) București. 

DSVSA București a dispus suspendarea și ulterior interzicerea activității depozitului frigorific, după ce a constatat încălcarea normelor sanitar-veterinare.

Procesul de la Washington a fost câștigat de statul român, cheltuielile cu firmele internaționale de avocați care au reprezentat România fiind de aproximativ 10 milioane de euro.

Contactați de gândul, reprezentanții Continent Marine Enterprise au declarat că în opinia lor hala frigorifică funcționează în condiții normale din punct de vedere sanitar-veterinar.

Istoria procesului Spyridon Roussalis vs. România

Firma Continent Marine Enterprise Import Export SRL București, controlată de cetățeanul grec, a cumpărat de la statul român în 1998 firma SC Malimp București, mai exact 70% din acțiuni.

Prin contractul de privatizare, cumpărătorul s-a angajat să realizeze un program de investiții. Ulterior, pe scurt, AVAS a considerat că programul de investiții nu a fost respectat, astfel că actiunile Malimp au revenit la AVAS. Ca urmare, omul de afaceri grec s-a adresat Tribunalului Arbitral de la Washington.

Potrivit informațiilor furnizate gândul de Ministerul Finanțelor, în data de 10 ianuarie 2005 la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții CIRDI, de pe lângă Banca Mondială – Washington, a fost înregistrată cererea de arbitrare formulată de cetățeanul grec Spyridon Roussalis în numele companiilor S.C. Continent Marine Enterprise S.A. și S.C. Continent Marine Enterprise Import-Export S.R.L. 

„Arbitrajul internațional a fost solicitat, considerându-se că Statul Român a expropriat investiția realizată de reclamant în cadrul contractului de privatizare a societății comerciale Malimp SA București încheiat cu fosta Autoritate pentru Privatizare și Administrarea Participațiunilor Statului (în prezent Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – AAAS)”, se arată în răspunsul de la Ministerul Finanțelor.

Concret, reclamantul (cetățeanul grec Spyridon Roussalis n.n.) a solicitat constatarea caracterului ilegal al acțiunii de executare a gajului instituit asupra pachetului de acțiuni aparținând S.C. Continent Marine Enterprise S.A., în favoarea fostului AVAS.

Roussalis a cerut în instanță daune morale de 50 milioane de dolari

Roussalis a solicitat de asemenea și obligarea statului român la plata de despăgubiri, de 50 milioane de dolari, cu titlu de daune morale, ca urmare a exproprierii investiției realizate de omul de afaceri grec.

În data de 7 decembrie 2011, Tribunalul Arbitral a pronunțat hotărârea în această cauză, prin care a respins pretențiile cetățeanului grec Spyridon Roussalis. Instanța l-a obligat totodată pe acesta să plătească statului român suma de 217.290 dolari reprezentând 60% din totalul sumei plătite de statul român în avans pentru suportarea costurilor arbitrajului și 6.053.443,78 euro reprezentând 60% din taxele și cheltuielile statului român.

Costurile dosarului arbitral în perioada ianuarie 2006 – noiembrie 2009, perioada în care dosarul arbitral a fost gestionat de către Ministerul Finanțelor Publice, s-au ridicat la valoarea de 24.229.229,40 lei.

Ulterior, în data de 28.10.2009, dosarul arbitral a fost predat prin protocol de predare primire către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului.

În total, cheltuielile statului român cu procesul de la Tribunalul Arbitral au fost de peste 10 milioane de euro.