RECENSĂMÂNT 2012. Care sunt CELE MAI MICI ORAȘE din România

În ultimul deceniu, în România numărul total al orașelor și al municipiilor a ajuns la 319, dacă nu luăm în calcul și Capitala. Astfel, din 2002 și până în prezent, 55 de comune au devenit orașe, conform datelor preliminare ale celui mai recent recensământ realizat de către reprezentanții Institutului Național de Statistică (INS).

Conform Legii nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea „Planului de amenajare a teritoriului național”, „de regulă” o localitate poate primi rangul III și poate fi numită astfel oraș dacă aceasta are o populație stabilă cuprinsă între circa 5.000 de locuitori și 30.000 de locuitori și dacă are o rază de servire de 10 până la 20 de kilometri.

În prezent, conform calculelor gândul, în România există 34 de orașe în care trăiesc mai puțin de 5.000 de locuitori, cu 16 mai multe decât în 2002, și 57 de orașe cu sub 6.000 de locuitori, față de 41 în 2002.

Dintre acestea, unul are o populație stabilă recenzată mai mică de 2.000 de locuitori, șase orașe au o populație stabilă recenzată cuprinsă între 2.000 și 3.000 de locuitori, nouă au o populație stabilă recenzată cuprinsă între 3.000 și 4.000 de locuitori și 18 au o populație stabilă recenzată cuprinsă între 4.000 și 5.000 de locuitori.

De asemenea, potrivit datelor preliminare ale celui mai recent recensământ, pe teritoriul României există 23 de orașe a căror populație stabilă recenzată este cuprinsă în intervalul 5.000-6.000 de persoane.

Și în urmă cu 10 ani exista un oraș al cărui număr de locuitori abia depășea 1.700 de persoane. Existau, de asemenea, patru orașe cu o populație stabilă recenzată cuprinsă între 2.000 și 3.000 de persoane, cinci orașe cu o populație stabilă recenzată cuprinsă între 3.000 și 4.000 de persoane și doar opt orașe care înregistrau o populație stabilă recenzată cuprinsă între 4.000 și 5.000 de persoane.

Care sunt cele mai mici orașe din România

Potrivit datelor preliminare ale celui mai recent recensământ, cele mai mici orașe din România sunt Băile Tușnad, Solca, Nucet, Vașcău și Băile Govora, toate având sub 2.500 de locuitori.

Primul loc al topului este ocupat, ca și în 2002, de către orașul Băile Tușnad din județul Harghita, una dintre stațiunile balneo-climaterice din România.

Dacă în urmă cu 10 ani, locul al doilea în clasament era ocupat de orașul Nucet aflat în sud-estul județului Bihor, anul acesta locul său a fost luat de către orașul Solca aflat în județul Suceava.

Orașul Vașcău, aflat tot în județul Bihor, a coborât o poziție în top, devenind al patrulea cel mai mic de pe teritoriul țării noastre.

El este urmat în top de către orașul Băile Govora, din județul Vâlcea, care se află pe aceeași poziție ca și în urmă cu 10 ani în ciuda scăderii populației sale de la 2.868 de locuitori la 2.353 de locuitori.

În ultimul deceniu, în topul celor mai mici orașe din România au intrat și Dragomirești și Căzănești care au devenit localități de rang III în anul 2004.

Sursă: gândul.info (date INS)

Centru SPA la Băile Tușnad pentru creșterea numărului de locuitori

Băile Tușnad rămâne, ca și în urmă cu 10 ani, cel mai mic oraș din România având o populație stabilă recenzată de 1.617 de persoane, conform datelor preliminare ale celui mai recent recensământ. Numărul persoanelor care locuiesc în acest oraș a scăzut în aceeași perioadă de timp cu 6,42%, mai exact cu 111 persoane.

Edilul celui mai mic oraș din țară, aflat în județul Harghita, susține că scăderea populației stabile din ultimul deceniu s-a datorat îmbătrânirii și a ratei mici a natalității în zonă. Conform spuselor sale, au existat însă și persoane care s-au mutat în alte orașe.

Primarul se pare că a găsit deja o modalitate de creare a unor noi locuri de muncă și, în timp, de creștere a populației stabile în orașul Băile Tușnad, mai exact construirea unui centru SPA. „Singura latură economică este aici turismul. Avem 250 de locuri de cazare”, a declarat pentru gândul Albert Tibor, membru al PCM și primar aflat la al doilea mandat.

„Facem o investiție și sperăm ca astfel să facem locuri de muncă și să creștem și populația”, ne-a mai spus edilul.

(FOTO: Wikimedia Commons)

Lucrările de construcție ale noului centru SPA au început în anul 2009, iar valoarea lor s-a ridicat până la suma de 5 milioane de euro, din care doar 10% a fost acoperită din bugetul Primăriei Băile Tușnad. Restul costurilor au fost suportate de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.

„Înainte am avut un ștrand cu apă termală, dar puțul nu era bun”, ne-a mai explicat Tibor.

Centrul SPA va cuprinde, printre altele, șase bazine cu apă, trei bazine cu apă termală, trei saune, o cameră cu sare și un bazin de înot. Turiștii care vor alege cel mai mic oraș din România ca destinație de vacanță vor putea să se bucure și de o plajă amenajată tot în cadrul aceluiași centru și se vor putea relaxa la masaj sau la jacuzzi.

În următoarea lună se vor realiza mai multe probe pentru testarea instalațiilor de apă din cadrul centrului, iar peste două luni, el va fi gata deja să primească turiștii, după cum ne-a mai explicat edilul.

Primarul susține, de asemenea, că prețurile medii de la Băile Tușnad nu vor fi mai mari decât cele practicate deja pe piață și că la centrul SPA sunt așteptate atât familii cu copii, cât și bătrâni.

El speră ca prin construirea centrului SPA să se creeze până la 40 de noi locuri de muncă. Pe viitor, odată cu creșterea cererii și a numărului de turiști, edilul crede că ar putea crește și numărul locuitorilor din orașul său.

Cum explică autoritățile locale înjumătățirea populației orașului Solca

Al doilea loc în topul celor mai mici orașe din țară după populația stabilă este ocupat, în prezent, de orașul Solca din județul Suceava. În 2002, acest oraș era al zecelea în clasament și avea o populație stabilă recenzată de 4.456 de persoane.

În ultimii 10 ani, numărul locuitorilor de aici a scăzut cu 51,9%, ajungând la puțin peste 2.000 de persoane.

Reprezentanții autorităților locale susțin că această înjumătățire a populației stabile recenzate a fost cauzată de despărțirea satului aparținător Poieni-Solca, de orașul Solca, care a fost transformat în comună de sine stătătoare.

(FOTO: Wikimedia Commons)

„După alegerile din 2004 au fost niște neînțelegeri pe plan local și s-au început demersurile pentru demararea unui referendum”, a declarat pentru gândul Marian Lungu, secretarul Primăriei Solca.

„Abia în 2007 Parlamentul a votat prin lege desprinderea satului Poieni-Solca de orașul Solca”, ne-a mai explicat el.

Lungu susține, de asemenea, că populația stabilă a celui de-al doilea cel mai mic oraș din România a scăzut în ultimii doi ani doar de la 2.600-2.500 de persoane la aproape 2.200 de persoane.

În ceea ce privește realizarea de investiții pentru atragerea unor noi locuitori în orașul sucevean, reprezentantul primăriei susține că se dorește renovarea unei grădinițe și a bibliotecii, dar și reabilitarea sistemului de canalizare și a stației de epurare a apei, dar că până în momentul de față nu s-a reușit altceva decât construirea unei școli noi.

„Până în ziua de azi nu s-a obținut finanțare. Documentare am avut, dar proiectele ori nu au fost eligibile, ori din lipsă de finanțare nu s-au făcut”, ne-a mai declarat secretarul Primăriei Solca.