RECENSĂMÂNT, date finale: Câți români mai sunt în România. Harta emigrației în Europa

Populația stabilă a României la 20 octombrie 2011 era de 20.121.641 de persoane, în scădere cu 1.559.300 de persoane față de situația existentă la recensământul anterior, potrivit rezultatelor definitive ale Recensământului Populației și al Locuințelor – 2011, anunțate joi de Institutul Național de Statistică. Din totalul populației, 51,4% sunt femei.

Numărul este însă mai mare cu peste un milion de persoane față de datele preliminare făcute publice de INS în august anul trecut.

Citește aici: Topul țărilor preferate de emigranții români

„S-au colectat suficient de multe date din teritoriu. S-au constatat o serie de înregistrări duble. Este o eroare ce nu a fost voită. Dublele înregistrări au fost eliminate după criterii foarte bine stabilite”, a declarat joi președintele INS, Tudorel Andrei.

Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puțin un an, dar care nu fac parte din populatia stabilă, este de 727.500 de persoane, cifra reprezentând aproximativ 30 % din cea reală.

Cât privește religia, din cele 18,8 milioane de persoane care și-au declarat religia la Recensământul din 2011, cei mai mulți, mai exact 86,5%,au declarat că sunt ortodocși, 4,6% romano-catolici, 3,2% reformați, 1,9% penticostali și 0,2% „fără religie” sau atei.

Tot joi INS a anunțat și că cele mai numeroase minorități etnice din România sunt maghiarii și romii, populația de etnie maghiară fiind de 1.227.600 de persoane, reprezentând 6,5% din populație, iar numărul celor care s-au declarat romi fiind de 621.600 (3,3%).

Datele finale ale recensământului mai arată că Bucureștiul avea, la 20 octombrie 2011, o populație mai mică de două milioane de locuitori, mai exact de 1.883.400 de persoane.

Județele cu cea mai numeroasă populație sunt Iași, Prahova, Cluj, Constanța și Timiș. La polul opus se află județele Covasna, Tulcea și Sălaj, care au cea mai scăzută populație stabilă.

Din totalul populației stabile, 44,2% au nivel scăzut de educație, alți 41,4% au un nivel mediu, iar 14,4% au un nivel superior de pregătire. La 20 octombrie 2011 erau 245.400 persoane analfabete.

Câți români sunt în România

Populația stabilă a României la 20 octombrie 2011 era de 20.121.641 de persoane, în scădere cu 1.559.300 de persoane, potrivit rezultatelor definitive ale Recensământului, furnizate joi de INS.

Datele provizorii comunicate de INS în februarie 2012 arătau că populația stabilă (persoanele care au reședință pe teritoriul României pe o perioadă de minim 12 luni, indiferent de cetățenie) este de 19.042.936 de persoane, 910.264 de persoane sunt plecate pe perioadă îndelungată din țară, iar 301.666 sunt prezente temporar în România.

Evoluția numărului populației la recensămintele din România:

(clic pe imagine pentru a mări)

Sursa INS

Potrivit rezultatelor preliminare ale recensământului, comunicate în august 2012, populația stabilă a României este de 19.043.767 de persoane. INS preciza atunci că nu a reușit recenzarea a 2,8 la sută din populație, respectiv aproximativ un milion de persoane, fiind vorba de persoane nedeclarate sau la care recenzorul nu a putut ajunge.

Circa 16,3 milioane de persoane au vârsta de peste 18 ani

La 20 octombrie 2011, copiii (0-14 ani) dețin o pondere de 15,9% în totalul populației stabile, populația tânără (15 – 24 ani) reprezintă un procentaj de 12,3%, persoanele mature (25 – 64 ani) formează majoritatea (55,7%), iar persoanele în vârstă de 65 ani și peste reprezintă 16,1% din total. Persoanele în vârstă de 85 ani și peste dețin o pondere de 1,3% în totalul populației stabile.

Din populația stabilă, 16.269.839 de persoane au vârste de cel puțin 18 ani, au spus reprezentanții INS, la întrebările jurnaliștilor, precizând că aceasta nu este populația cu drept de vot din România.

Pe de altă parte, aproximativ 24 de persoane de peste 65 de ani revin la o sută de persoane cu vârstă de muncă (15-64 de ani), potrivit rezultatelor definitive privind populația ale Recensământului din 2011, în timp ce în 2002 erau 21 de persoane vârstnice la o sută de persoane cu vârstă de muncă.

Peste 727.000 de persoane plecate pe perioadă lungă în străinătate

Populația stabilă a României include și cetățenii străini aflați pe teritoriul României pe o perioadă de peste 12 luni. La populația stabilă se adaugă peste 1,211 milioane persoane – persoane plecate pe perioadă îndelungată din țară și persoane prezente temporar în România, rezultând astfel o populație înregistrată de peste 20,25 milioane persoane.

Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puțin un an, dar care nu fac parte din populatia stabilă, este de 727,5 mii, reiese din datele INS. „Sub-înregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la momentul critic al recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate și nici nu au existat alte persoane (în țară) care să declare informațiile solicitate despre aceștia”, potrivit explicațiilor reprezentanților INS.

Persoane temporar absente plecate în străinătate, după țara de destinație, pe sexe și grupe de vârstă

(clic pe imagine pentru a mări)

sursa INS

Maghiarii și romii, cele mai numeroase minorități etnice

Maghiarii și romii sunt cele mai numeroase minorități etnice din România, populația de etnie maghiară fiind de 1.227.600 de persoane (6,5%), iar numărul celor care s-au declarat romi fiind de 621.600 (3,3%), potrivit rezultatelor definitive privind populația ale Recensământului din 2011.
Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 18.884.000 de persoane, din totalul populației stabile a României la 20 octombrie 2011, de 20.121.641 de persoane, au anunțat joi reprezentanții Institutului Național de Statistică.

La Recensământul din 2011 s-au declarat români 16.792.900 de persoane, reprezentând 88,9%.
Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.227.600 de persoane (6,5%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 621.600 de persoane (3,3%).

Citește aici mai multe detalii despre câți maghiari trăiesc în România

Față de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creștere a ponderii populației de etnie romă, de la 2,5% la 3,3% și o descreștere a ponderii populației de etnie germană, de la 0,28% la 0,20%.

Mai multe detalii despre câți romi trăiesc în România

86,5% ortodocși și 0,2% atei

Din cei 18.861.900 de persoane care și-au declarat religia la Recensământul din 2011, 86,5% au declarat că sunt ortodocși, 4,6% romano-catolici, 3,2% reformați, 1,9% penticostali și 0,2% „fără religie” sau atei, potrivit rezultatelor definitive privind populația anunțate joi de INS.

Populația stabilă a României la 20 octombrie 2011 era de 20.121.641 de persoane, în scădere cu 1.559.300 de persoane, față de recensământul anterior, din 2002, conform rezultatelor definitive ale Recensământului Populației și al Locuințelor – 2011.

Iași, Prahova și Cluj – județele cu cei mai mulți locuitori

În municipii și orașe trăiesc 10,85 milioane de persoane, reprezentând 54,0% din totalul populației stabile. Față de situația de la penultimul recensământ, ponderea populației stabile din mediul urban a crescut cu 1,3 puncte procentuale în detrimentul mediului rural.

Citește și: HARTA județelor cu cei mai mulți locuitori

Bucureștiul avea, la 20 octombrie 2011, conform rezultatelor definitive ale Recensământului Populației și al Locuințelor, o populație de 1.883.400 de persoane.

Primele șase județe, cu excepția Bucureștiului, ca număr de populație stabilă sunt Iași – cu 772.300 de persoane, Prahova – 762.900 de persoane, Cluj – 691.100, Constanța – 684.100, Timiș – 683.500 și Dolj – 660.500.

Covasna, Tulcea și Sălaj – județele cu cel mai mic număr de persoane

Covasna (210.200), Tulcea (213.100), Sălaj (224.400), Mehedinți (265.400), Ialomița (274.100) și Giurgiu (281.400) sunt județele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populația stabilă.

Citește și: HARTA județelor cu cei mai puțini locuitori

14,4% dintre români au studii superioare, iar 245.000 de persoane sunt analfabete

Din totalul populației stabile de 10 ani și peste, 44,2% au nivel scăzut de educatie – primar, gimnazial sau fără școala absolvită), 41,4% au un nivel mediu – posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiștri – și 14,4% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 245.400 persoane analfabete.

Citește aici mai multe detalii despre câți români au studii superioare

Structura populației stabile pe stări civile

Aproape jumătate din populația stabilă sunt persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriți 4.818,4 mii bărbați și 4.868,8 mii femei. Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, persoanele văduve reprezintă o zecime din totalul populației stabile, iar persoanele divorțate dețin o pondere de 4,2%. În uniune consensuală au declarat că trăiesc 745,5 mii persoane.

Cele mai importante declarații din conferința de presă susținută de președintele INS:

UPDATE 10:30Obligativitatea declararii CNP ne-a ajutat să eliminăm dublele înregistrări. Dacă o persoană fost înregistrată de mai multe ori – cum s-a întâmplat în cadrul studenților din centrele universitare – CNP-ul ne-a ajutat să eliminam dublele înregistrări.

UPDATE 10:20S-a decis să mergem pe utilizarea surselor administrative, astfel încât să avem o evaluare corectă a numărului populației stabile.

UPDATE 10:10 Creșterea numărului populației are o încărcătură emoțională, dar importantă este creșterea unor caracteristici demo-economici, în funcție de care sunt calculați alți indicatori foarte importanți

S-au colectat suficient de multe date din teritoriu. S-au constatat o serie de înregistrări duble. Este o eroare ce nu a fost voită. Dublele înregistrări au fost eliminate după criterii foarte bine stabilite.

Au fost colectate peste 19 milioane formulare de tip P. A urmat etapa de validare și verificare a datelor din teritoriu. O parte din formulare nu au fost reținute în baza de date.

UPDATE 10:00 Populația stabilă a României la 20 octombrie 2011 era de 20.121.641 de persoane, în scădere cu 1.559.300 de persoane, dar a urcat cu 1.077.874 de persoane față de datele preliminare din august anul trecut, potrivit rezultatele definitive ale Recensământului Populației și al Locuințelor – 2011, anunțate joi de Institutul Național de Statistică.

Conferința de presă a fost susținută, începând cu ora 10.00, de președintele INS, Tudorel Andrei, care a afirma trecent că datele definitive nu prezintă diferențe spectaculoase față de estimările inițiale.

Recensământului Populației și al Locuințelor 2011 (RPL 2011) a costat 40 milioane de euro, fiind procesate 38 de milioane de formulare cu datele culese de pe teren.

RPL s-a desfășurat în anul 2011, iar rezultatele preliminare au arătat o scădere importantă a populației României, până la 19 milioane de locuitori.

Eurostat a fixat pentru recensământul din 2011 un termen de furnizare a datelor finale de 27 de luni, ceea ce echivalează cu începutul anului 2014.

Recensământul a fost puternic politizat încă de la faza de culegere a datelor, când opoziția din 2011 a boicotat procesul, reclamând că datele solicitate de statisticieni ar urma să fie utilizate în scop electoral.