Reducerea CAS a intrat în vigoare: crește cineva salariile, angajează cineva?

În timp ce Guvernul miza pe crearea de noi locuri de muncă odată cu scăderea contribuțiilor la pensii de la 1 octombrie, investitorii susțin că nu vor disponibiliza mai multe resurse financiare imediat, întrucât nu i-a convins cele trei luni de reducere a CAS.

Managerii marilor companii se tem că gaura de la buget creată de diminuarea contribuțiilor la pensii ar putea fi acoperită de autorități prin creșterea fiscalității și nu prin reducerea cheltuielilor. Deficitul fondului de pensii va crește în 2015 de la 12,5 miliarde de lei, la 17,5 miliarde de lei, ceea ce înseamnă un efort suplimentar de la buget de cinci miliarde de lei.

Pe de altă parte, investitorii spun că nu își explică cum, după un an în care totul părea că este bine, respectiv creștere economică, grad ridicat de aborbție a fondurilor europene, statul a crescut fiscalitatea.

PODCAST Ai vreme să vorbim? – cu Ana Maria Păunescu: Fără Zahăr, folk alternativ

16:41

ACTUALITATE Rugăciunea pe care s-o rostești de Sfântul Ștefan, pe 27 decembrie, pentru protecție și vindecare sufletească și trupească

16:33

În plus, investitorii străini așteaptă ca în 2015 măsura reducerii CAS să fie menținută, sperând totodată să nu fie însoțită de alte măsuri fiscale, care să crească presiunea pe mediul privat.

Marii angajatori din România contactați recent de gândul nu se gândesc, însă, nici să facă noi angajări, și nici să majoreze salariile, odată cu economiile făcute prin reducerea contribuțiilor sociale cu 5 puncte procentuale la angajator, spunând că cel mult vor folosi banii economisiți pentru investiții.

Porumboiu: „Soția mea are o pensie de 1.200 de lei. Unde sunt banii cu care a contribuit 40 de ani la pensii?”

Adrian Porumboiu, antreprenor care controlează grupul de firme Racova Vaslui, cu afaceri în agricultură și industria alimentară de 140-150 milioane euro anual, potrivit Ziarului Financiar, admite că reducerea CAS este o măsură bună, dar atrage atenția asupra necesității unei mai mari transparențe în cheltuirea banilor publici.

„Că ești Păcală, că ești Tândală, orice reducere de taxe nu este decât binevenită. Este o decizie care nu are cum să nu convină oricărui om de afaceri. Noi ca firmă plătim sume mari la stat. Ce vom face cu economiile (din reducerea CAS n.n.)? Sunt atâtea lucruri pentru care putem folosi banii rămași… Din păcate, cei care ajung la pensie nu profită de banii cu care au contribuit cât s-au aflat în activitate. Soția mea este la pensie, după 40 de ani de activitate în învățământ, cu gradul I, are o pensie de 1.200 de lei. Păi unde sunt toți banii cu care a contribuit atâția ani la stat la pensii?”, se întreabă el retoric.

Micula: „Până acum statul a luat cu două mâini ce a dat cu una” 

Întrebat despre efectele reducerii CAS, omul de afaceri bihorean Viorel Micula, care împreună cu fratele său Ioan controlează grupul European Food&Drinks, unul dintre cei mai mari jucători cu capital autohton din industria alimentară, vorbește despre fiscalitatea încă mare din România, comparativ cu alte state, fiscalitate care determină multe firmele să eludeze plata taxelor. 

„Taxele prea mari nu fac decât să îngroape economia, firmele își mută activitatea în economia subterană. La alcool se vinde mai puțin de 10% pe piața oficială, restul de 90% – la negru. În Germania de ce este TVA de 5% la alimente? Pentru că toată lumea preferă să plătească taxele. La noi multe firme nu își plătesc dările la stat”, a declarat pentru gândul omul de afaceri Viorel Micula.

Omul de afaceri bihorean spune că până acum statul nu a făcut decât să ia cu două mâini ce a dat cu una, iar firmele care își plătesc taxele la stat se văd nevoite să își reducă motoarele tot mai mult.

„Din păcate, până acum statul a luat cu două mâini ce a dat cu una. Cele două mâini care vor lua de acum vor lua din ce în ce mai puțin, pentru ca firmele își reduc motoarele. În România sunt cele mai mari taxe, raportat la venitul mediu”, a mai adăugat Viorel Micula.

Mihai Bogza, șeful Consiliului Investitorilor Străini:  „Nu am înțeles de ce după un an în care totul părea că este bine, statul a crescut fiscalitatea”

Mihai Bogza, șeful Consiliului Investitorilor Străini, a reamintit recent că, înainte de reducerea CAS în acest an, autoritățile au majorat fiscalitatea pentru firme, exemplificând cu așa-numita „taxă pe stâlp”. Bogza spune că nu a înțeles de ce după un an în care totul părea că este bine, statul a crescut fiscalitatea.

În plus, companiile se tem că scăderea încasărilor la buget odată cu reducerea CAS va fi acoperită de către autorități prin creșterea fiscalității, și nu prin reducerea cheltuielilor

„În 2014, înainte de scăderea CAS, a avut loc creșterea taxelor, mai multe majorări, precum taxa pe stâlp, majorarea accizei. Reducerea CAS vine ca un efect marginal, doar 3 luni din acest an. Nu se poate vorbi de o disponibilizare a resurselor din sectorul privat în condițiile în care statul a atras mai întâi resurse de la mediul privat, utilizate pentru sectorul public mai puțin performant”, a spus recent Mihai Bogza, șeful Consiliului Investitorilor Străini (CIS), la un eveniment pe teme economice, citat de Mediafax. El a arătat că, pentru a fi decise investiții și noi angajări în companiile private, măsura de reducere a CAS trebuie să fie menținută mai mult timp, iar celelalte taxe să rămână neschimbate.

Investitorii străini așteaptă, în opinia lui Bogza, ca în 2015 măsura reducerii CAS să fie menținută, sperând să nu fie însoțită de alte măsuri fiscale, care să crească presiunea pe mediul privat.

„Ne temeam că la anul ni se va lua cu două maini ce ne-a fost dat în aceste trei luni. Ne este în continuare teamă, pentru că nu am înțeles de ce după un an în care totul părea că este bine, respectiv creștere economică, grad ridicat de aborbție a fondurilor europene, statul a crescut fiscalitatea. Ne temem că nici în 2015, în condițiile în care există presiuni pe buget, ca urmare a scăderii CAS, nu se va face altceva decât să se crească fiscalitatea”, a explicat Bogza.

Pariul pierdut

Ministrul Finanțelor, Ioana Petrescu, riscă să piardă pariul pus pe impactul benefic al reducerii CAS asupra creării de noi locuri de muncă, în condițiile în care cei mai mari angajatori privați din România contactați recent de gândul, printre care se numără OMV Petrom, Dacia Renault sau Carrefour, nu numai că nu intenționează să facă angajari sau să mărească salariile, dar unii dintre ei nici nu vor să vorbească despre planurile pe care le au cu banii economisiți prin reducerea costurilor cu contribuțiile sociale. Singura prognoză optimistă a venit din partea secretarului general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan, care vorbește de creșteri salariale de 10-15% în sectorul farmaceutic și cel al prelucrării.

Reprezentanții OMV Petrom, cel mai mare angajator privat din România, cu circa 19.000 de salariați în prezent, nu au dorit să ofere nicio informație referitoare la planurile companiei după reducerea CAS, rezumându-se doar la a spune că „este o problemă de bucătărie internă”.

Același răspuns l-au dat și reprezentanții Carrefour, companie cu 6.700 de angajați în România, care nu au dorit să comenteze subiectul reducerii CAS.

La rândul lor, reprezentanții Dacia Renault, companie cu aproximativ 14.000 de angajați, au evitat un răspuns tranșant în ceea ce privește posibilitatea de a crește numărul angajaților sau creșterea salariilor după reducerea CAS, dar au precizat că banii economisiți prin această măsură de relaxare fiscală vor fi folosiți pentru a îmbunătăți condițiile de muncă.

La rândul său, Gheorghe Poienaru, proprietarul Agrofam Holding, una dintre cele mai mari ferme din sudul României, consideră oportună introducerea acestei măsuri de relaxare fiscală pe piața muncii, însă precizează că nu va crește salariile celor 400 de angajați pe care îi are. Poienaru a spus că economiile din reducerea CAS le va folosi în programul de investiții.

Și cel mai bogat om de afaceri din România, Ioan Niculae, a cărui avere este estimată la 1,2 miliarde de euro, exclude categoric o majorare a salariilor angajaților săi. „Să fim serioși, noi abia ne străduim să păstrăm masa salarială actuală, la atâția angajați câți mai avem”, a declarat Ioan Niculae.

Băsescu, la promulgarea legii de reducere a CAS: „Cei care au solicitat un CAS mai mic, îl au, dar trebuie să știi, întotdeauna, exact ce îți dorești”

Președintele Traian Băsescu a arătat săptămâna trecută, la promulgarea legii de reducere a CAS, că „de astăzi, cei care au solicitat un CAS mai mic îl au, dar trebuie să știi, întotdeauna, exact ce îți dorești”.

„Politicienii care au făcut-o demagogic, mincinos, fără să îi intereseze sau știind că nu există resursă, dar făcând-o, aș vrea să îi văd la anul. Anul acesta vor merge în alegeri, dar aș vrea să îi văd în 2015-2016. Eu, mai mult decât am făcut, din punct de vedere instituțional, nu aveam ce să fac”, a mai arătat săptămâna trecută Traian Băsescu, amintind că a retrimis legea la Parlament și a cerut să se arate foarte clar sursele de finanțare pentru deficitul suplimentar.

Traian Băsescu a mai arătat în declarația de presă că, „anul acesta, Guvernul nu are probleme în a acoperi deficitul și va putea să plătească pensiile fără nicio problemă, dar pentru anul 2015 deficitul fondului de pensii va crește de la 12,5 miliarde de lei, la 17,5 miliarde de lei, ceea ce înseamnă un efort suplimentar de la buget de cinci miliarde de lei”.

Premierul Victor Ponta estima crearea a 70.000 de noi locuri de muncă odată cu scăderea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator.

Calculele Executivului arată că măsura reducerii CAS la angajator va crea economii de 4,8 miliarde de lei anual. Contribuția la pensii plătită de angajator, în prezent, este de 20,8% din salariul lunar brut al fiecărui salariat, iar după aplicarea legii reducerii CAS nivelul se va reduce la 15,8% din salariul brut. Potrivit calculelor ZF, o companie cu 1.000 de angajați plătiți la nivelul salariului mediu face economii de aproximativ 1,4 milioane de lei anual odată cu reducerea CAS la angajator cu 5 puncte procentuale.

Guvernul estimează că jumătate din suma pe care bugetul de stat o va pierde prin reducerea CAS va fi recuperată din crearea de noi locuri de muncă. Astfel, 1,3 miliarde de lei urmează să fie recuperați din încasările de contribuții sociale și impozit pe venit din salariile noilor angajați.