Reducerea dobânzii BCE reprezintă un salt uriaș pentru Mario Draghi, un pas mic pentru economie
Majoritatea analiștilor anticipează că Banca Centrală Europeană, sub coordonarea lui Mario Draghi, va reduce joi pentru prima dată dobânda de politică moentară la 0,75% și rata depozitelor la zero, însă măsurile vor avea un efect limitat asupra economiei, potrivit unei analize Bloomberg, informează Mediafax.
Consiliul Guvernator al BCE se va reuni la Frankfurt, unde va coborî dobânda cheie de la 1% la 0,75%, un nou minim în istoria instituției, și va tăia dobânda depozitelor la zero, potrivit economiștilor contactați de Bloomberg.
Unii analiști avertizează însă că măsurile vor avea un efect nesemnificativ în sprijinul economiei zonei euro, care se apropie de recesiune, și ar putea încuraja speculațiile cu caracter negativ privind strategia viitoare a BCE, după ce banca își va fi epuizat instrumentele convenționale de politică monetară.
„Este o mișcare îndrăzneață, care va duce BCE pe drumuri neumblate. Cu un șomaj în creștere și puține semne de revenire a economiei, sunt necesare remedii monetare puternice. Dar să fim sinceri, o reducere a dobânzii nu va pune capăt recesiunii de una singură, este nevoie de mult mai mult pentru asta”, comentează pentru Bloomberg Julian Callow, economist-șef pe Europa la Barclays Capital.
Economia zonei euro a stagnat în primul trimestru al acestui an, evitând la limită recesiunea, după o contracție de 0,3% în trimestrul al patrulea al anului trecut. Două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut reprezintă recesiune tehnică.
Criza datoriilor de stat a forțat deja cinci state euro să solicite finanțare externă, respectiv Grecia, Portugalia, Irlanda, Spania și Cipru, iar tensiunile din zona euro pun la încercare creșterea economică mondială, spre nemulțumirea partenerilor comerciali de pe continent, din Americi și din Asia.
Reducerea dobânzilor BCE are șanse reduse să stimuleze semnificativ cererea internă de pe continent, însă va împinge în jos costurile de finanțare ale băncilor aflate în dificultate și ar putea contribui la sporul de încredere generat pe piețe de deciziile de la summit-ul UE de săptămâna trecută, care vizează consolidarea proiectelor anticriză și primii pași spre o integrare financiară și economică mai profundă în eurozonă.
„Scăderea dobânzii cheie va avea un efect foarte, foarte limitat asupra inflației și activității economice. Te-ai putea intreba de ce se mai obosesc, dar este incorect să descalifici reducerile de dobândă. Au un efect important, ca semnal, iar piețele vor asigurări că se iau măsuri”, potrivit lui Jens Sondergaard, economist la Nomura International, Londra.
Liderii europeni au decis, la summit-ul de săptămâna trecută, să deschidă calea spre recapitalizarea directă a băncilor aflate în dificultate de la fondurile de criză ale zonei euro, după ce Comisia Europeană va fi înființat o instituție unică de supraveghere bancară. Totodată, UE a renunțat, spre mulțumirea investitorilor, la statutul preferențial al împrumutului către Spania, destinat recapitalizării băncilor, care ar fi avut prioritate la rambursare.
Bursele și moneda euro s-au apreciat după deciziile de la Bruxelles, iar costurile de finanțare ale Spaniei și Italiei au scăzut substanțial de la nivelurile de alertă înregistrate în ultimele luni.
Criza din Europa a determinat marile bănci centrale ale lumii să ia măsuri de protejare a economiei. Banca Angliei a anunțat în luna iunie că va activa o facilitate de finanțare în lire sterline pentru a ajuta băncile, iar economiștii anticipează că va anunța joi extinderea măsurilor de stimulare a economiei prin majorarea cu 50 miliarde lire a fondului de achiziții de obligațiuni, la 375 miliarde lire.
Rezerva Federală a anunțat în iunie că va extinde un program de stimulare a economiei pentru extinderea maturității activelor din bilanțul băncii centrale, mișcare care va reduce dobânzile pe termen lung pe piețele finaciare.
Băncile centrale din China, Australia, Cehia, Kazahstan, Vietnam și Israel au redus de asemenea dobânzile în iunie, în timp ce Banca Națională a Elveției cumpără activ euro din piață pentru a apăra plafonul pe cursul francului.