Remus Vulpescu, la GÂNDUL LIVE: „Bugetul de mită la Hidroelectrica era de 7 MILIOANE DE EURO”
This browser does not support the video element.
Denunțător în dosarul șpăgii de 1,4 milioane de euro de la Hidroelectrica, Remus Vulpescu susține că, în realitate, „bugetul de mită” era de 7 milioane de euro, suma urmând să fie încasată în patru ani, iar socoteala să se facă pe formula 1 euro pe megawatt. Banii, susține Vulpescu, ar fi urmat să vină în baza unor contracte de comision, încheiate de firme offshore.
„Exista un buget de mită de aproape 7 milioane de euro. Nu este o șpagă, la Hidrolelectrica vorbim de o mită în sensul cel mai penal al cuvântului. Se discuta de un euro pe megawatt, era vorba de o cantitate totală de 7 milioane de megawatti pe patru ani. 2 lei pe megawatt urma să împartă domnul Brădean (Eugen Brădean director în cadrul Hidroelectrica n.n.) cu mine. Era o sumă care trebuia încasată pe patru ani. Se vorbea de un contract de comision care urma să fie încheiat de firme offshore”, a declarat Remus Vulpescu, la GÂNDUL LIVE.
El a spus că, potrivit unor declarațiilor făcute de Ioan Mihăilă, consilier al ministrului Energiei, mita ar fi urmat să fie plătită chiar de firma care ar fi beneficiat de contractul în valoare de 260 de milioane de euro pentru energie ieftină de la Hidroelectrica (ENERGON POWER&GAS S.R.L din Cluj n.n.).
„Pe perioada procedurii insolvenței au mai fost discuții în care mi s-a afirmat sau lăsat de înțeles că pot să devin un om mai înstărit decât sunt. Situațiile în care eu am primit acele propuneri nu-mi arătau cu claritate care ar fi ofertantul, nici nu mi s-au părut atât de grave”, a spus Vulpescu, care este denunțător în cazul dosarului privind mita de la Hidroelectrica.
El este de părere că marile greșeli ale statului în administrarea companiilor ascund uneori acte de corupție.
„Nu cred că este un caz singular. Din mențiunea că este vorba despre o practică veche de 15 ani, din mecanismele care păreu familiare celor care le expuneau și din alte constatări pe care le-am făcut la Hidroelectrica, dar nu numai, am constatat că în spatele marilor greșeli manageriale ale statului, în spatele multor acte de administrare neiscusită a averii statului uneori stau acte de corupție”, a arătat Remus Vulpescu.
Cine ar mai fi urmat să primească mită
Întrebat cine ar mai fi urmat să mai primească mită, Vulpescu i-a nominalizat pe Eugen Brădean, director în cadrul Hidroelectrica și pe Ioan Mihăilă, consilier al ministrului delegat pentru Energie, la care s-ar fi adăugat și „alte persoane”.
„În mod sigur Eugen Brădean, care vorbea deschis și își calcula partea lui egală cu ipotetica parte pe care urma să o primesc eu, un leu per megawatt fiecare și eu și Eugen Brădean. Am dedus din discuții că diferența de 4,2 milioane euro urma să fie împărțită de domnul Mihăilă cu alte persoane. Și nu voi preciza acum în înțelegerea mea câte persoane sau cine ar fi fost, pentru că nici nu am calitatea de a face astfel de speculații, și probabil că ar interfera cu mersul normal al anchetei”, a răspuns Remus Vulpescu, care este denunțător .
La întrebarea dacă DNA i-a cerut să spună cine ar fi fost celelalte persoane la care ar fi urmat să ajungă restul celor 4,2 milioane de euro, fostul șef al OPSPI a explicat că nu dorește să intre în acele porțiuni marcate neinteligibil din stenogramele făcute publice.
Paguba totală la nivelul companiei Hidroelectrica, în cazul în care firma ENERGON POWER&GAS S.R.L din Cluj ar fi încheiat contractul cu furnizorul de energie este estimată de Vulpescu la 70-100 de milioane de euro, însă dincolo de această pagubă directă, compania ar fi avut de pierdut mult mai mult. El a arătat că în acest caz contractul era „absolut pe aceeași structură” cu cele încheiate de Hidroelectrica cu „băieții deștepți”.
În cazul în care acest contract era aprobat, Energy Holding, Alpiq Romenergie și Alpiq Romindustries puteau să câștige procesele cu statul român căruia îi cer daune de 400 milioane euro pentru că au fost debranșate de la conducta de curent ieftin.
„DNA mi-a sugerat în ce locuri să fie purtate discuțiile”
Actualul director de cabinet al ministrului Finanțelor, Daniel Chițoiu, a relatat că, în colaborarea sa cu DNA, anchetatorii i-au sugerat unde să poarte discuțiile care au fost astfel înregistrate.
„DNA mi-a sugerat în ce locuri să fie purtate discuțiile ale căror stenograme le-ați văzut, parțial. Nu vreu să…Eu nu consider că asta a fost un act de bravură din partea mea. Nu consider că ar trebui să fie un subiect picant pentru presă. Nu am să vă dau alte detalii despre modul în care a decurs acea primă parte în care eu am colaborat cu DNA pentru investigarea situației”, a arătat Vulpescu, adăugând că în acest dosar are calitatea de martor.
„Mi se pare un scenariu de film”
Pe de altă parte, Vulpescu a negat că ar fi făcut o înțelegere cu procurorii DNA pentru a scăpa de un dosar pentru subminarea economiei naționale pe care i l-a deschis DIICOT în urmă cu un an și jumătate. „Mi se pare un scenariu de film”, a comentat el. Vulpescu a amintit că DIICOT a deschis acest dosar după ce, în calitate de președinte al CA al Hidroelectrica, el a semnat și obținut la Tribunal deschiderea procedurii de insolvență la Hidroelectrica, iar sindicatul Hidrosind a formulat o plângere penală, acuzându-l de subminarea economiei naționale. „Este o plângere care nu se susține”, crede fostul șef al OPSPI.
Întrebat dacă i-a anunțat, înainte de face denunțul, pe ministrul Daniel Chițoiu și pe premierul Victor Ponta, de intenția sa, Remus Vulpescu a declarat că știe părerile acestora despre actele de corupție. „Denunțul l-am făcut din poziția de membru al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, nu din poziția de membru al unui cabinet ministerial și nici din poziția de funcționar public care a găsit totdeauna deschidere pentru ideile bune la primul ministru. Răspunsul meu este categoric nu. Nu am informat că eu sunt denunțătorul în acel dosar”, a declarat Vulpescu.
Gândul a prezentat informații din referatul prin care DNA solicită arestarea preventivă a lui Ioan Mihăilă consilier al ministrului delegat pentru Energie și a lui Eugen Brădean, director în cadrul Hidroelectrica, în care au fost inserate stenograme care arată cum se negocia mita de 1,4 milioane euro pentru un contract de 260 milioane euro.
În discuții Eugen Brădean l-a pomenit și pe ministrul pentru Energie, Constantin Niță. În acest dosar Remus Vulpescu, directorul de cabinet al ministrului de Finanțe, Daniel Chițoiu, este cel care a denunțat actele de corupție de la Hidroelectrica cercetate de DNA. Stenogramele din dosar sunt între Remus Vulpescu și Eugen Brădean. Cel din urmă încerca să îl convingă pe Vulpescu să voteze pentru contractul de 260 milioane euro de care urma să beneficieze ENERGON POWER&GAS S.R.L din Cluj, al cărei reprezentant este omul de afaceri Rareș Criste. Stenogramele redau o discuție din data de 19 octombrie, la nouă zile după ce Remus Vulpescu sesizase DNA în privința mitei.
Invitat recent la Gândul LIVE, Remus Borza, membru al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, a declarat că statul român putea fi prejudiciat cu 290 milioane lei dacă Hidroelectrica aproba contractul cu compania ENERGON POWER&GAS S.R.L.
Compania din Cluj urma să primească un contract de 260 milioane euro, care îi permitea să cumpere energie ieftină. Traderul clujean, un „băiat deștept din energie”, urma să cumpere 7 milioane de megawatti de curent, la un preț preferențial de 165 de lei, față de 175 de lei, prețul mediu al pieței. Remus Borza a declarat la Gândul LIVE că, în realitate, ENERGON POWER&GAS S.R.L din Cluj urma să cumpere megawattul cu 140 lei. „Acest contract era similar cu contractele băieților deștepți pe care le-am denunțat anul trecut. Am calculat că acest contract ar fi produs o pagubă de 290 milioane lei”, a declarat Remus Borza la gândul.
Tribunalul București a decis în 24 octombrie, la propunerea procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA), arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Eugen Brădean – director de trading la Hidroelectrica – și a lui Ioan Mihăilă – fost membru în Consiliul de Supraveghere al companiei și fost consilier al ministrului Constantin Niță -, în dosarul de mită privind vânzarea de energie.