RETROSPECTIVĂ | An istoric în energie: Hidroelectrica la BVB, start la Neptun Deep și preluarea operațiunilor de la Gazprom de Transgaz în R. Moldova

În 2023 s-au concretizat unele dintre cele mai așteptate decizii cu impact major pe piața energiei din România.

• Printre cele mai importante se numără listarea cu succes a Hidroelectrica pe Bursa de Valori București.
• A fost făcut anunțul final de OMV Petrom și Romgaz privind investiția pentru dezvoltarea proiectului Neptun Deep pentru valorificarea gazelor din Marea Neagră. Suma total se ridică la 4 miliarde de euro.
• În strânsă legătură, a fost demarată construcția conductei Tuzla – Podișor, care va prelua gazele din Marea Neagră, de către Transgaz.
• Tot Transgaz a preluat în acest an, de la gigantul rus Gazprom, operarea, exploatarea, dispecerizarea și transportul gazelor naturale din Republica Moldova.
• În 2023, prețurile din energie s-au mai domolit, după criza din anii precedenți, care a dus în continuare, pe de o parte, la facturi cu preț plafonat pentru clienții finali, dar și noi taxe, de solidaritate, de plătit de către producătorii cu profituri excepționale.
• În același timp, statul are întârzieri la plata compensațiilor datorate furnizorilor, care suportă inițial costurile schemei de plafonare – compensare, care, din declarațiile autorităților, va fi menținută pe tot parcursul anului care este pe cale să înceapă și încă trei luni din 2025.
• Și în domeniul energiei nucleare s-au făcut pași pentru retehnologizarea Unității 1 și dezvoltarea Unităților 3 și 4 Centralei Nucleare de la Cernavodă și rămâne de văzut dacă eșecul din SUA al reactoarelor modulare mici va avea vreun efect asupra proiectului din România de la Doicești.
• O decizie majoră pe plan intern, în special pentru viața ortacilor, a fost și cea prin care Complexul Energetic Valea Jiului a preluat prin dare în plată termocentrala Paroșeni și mineritul pe huilă din zonă.
• Nu în ultimul rând, prosumatorii au fost cei care au asigurat cea mai mare surpriză în domeniul energiei din România în acest an, prin creșterea semnificativă atât a numărului, când și a capacității instalate a panourilor fotovoltaice montate, care este estimată să depășească până la finalul acestui an producția celor două reactoare nucleare ale țării.

Cu cât a crescut Hidroelectrica după listare

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie verde din România, care furnizează servicii tehnologice esențiale pentru Sistemul Energetic Național, a fost listată la Bursa de Valori București (BVB) pe 12 iulie, în urma celui mai mare IPO din istoria BVB.

Printr-un comunicat transmis în noaptea de 22 iunie, Fondul a precizat că scoate la vânzare 17% din pachetul deținut (de aproape 20%), respectiv 78 milioane acțiuni. Intervalul de preț anunțat era de 94 – 112 lei pe acțiune. Potrivit comunicatului oficial de miercuri, 5 iulie, prețul de ofertă decis, de 104 lei pe acțiune, implică o capitalizare de piață de 46,8 miliarde de lei (9,4 miliarde de euro).

Capitalizarea Hidrolelectrica, unde statul ar 80,05% din acțiuni, a ajuns, în seara zilei de 22 decembrie, ultima zi înaintea vacanței de Crăciun, la 57,6 miliarde de lei (aprox. 11,6 miliarde de euro), o acțiune costând 128,2 lei.

Totodată, compania a preluat principalele active de la Uzina Constructoare de Mașini Reșița, mai concret, pe 8 decembrie a semnatcontractul cadru pentru transferul de afacere de la UCM Reșița către companie. Tranzacția vizează securizarea bazei de active a UCMR, unică în Sud-Estul Europei și esențială în eficientizarea activității de mentenanță și retehnologizare a Hidroelectrica, un contract de 67,8 milioane de lei.

Compania Hidroelectrica, crucială pentru un sector strategic, cu implicații în siguranța națională, operează 187 centrale cu o capacitate hidroenergetică de 6,3 GW și – în plus, deține un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW.

Marți după-amiază, Hidroelectrica contribuia cu cu 22,65% la producția națională de energie, aproximativ 1.307 MW, conform datelor în timp real ale Transelectrica. La o producție de 6.049 MW și un consum de doar 4.563 MW – dat fiind că marți a fost încă zi liberă de la stat, România avea un sold de 1.486 MW, la ora 14:45, ceea ce înseamnă că România exporta aproape un sfert din energia produsă.

Stadiul investiției de 4 miliarde de la Neptun Deep

Companiile OMV Petrom și Romgaz au luat decizia finală de investiție pentru dezvoltarea proiectului Neptun Deep din Marea Neagră, pe 21 iunie, potrivit unui anunț publicat la Bursa de Valori București. Prima producție de gaze naturale este planificată pentru 2027, în urma unor investiții totale de dezvoltare ale proiectului de până la 4 miliarde de euro. Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră are o suprafață de 7.500 km pătrați și este situat la o distanță de aproximativ 160 kilometri față de țărm, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 și 1.000 de metri.

OMV Petrom, cel mai mare producător de hidrocarburi din România, a anunțat progrese semnificative în implementarea proiectului, printre care fapul că a fost semnat contractul pentru platforma de foraj semisubmersibilă, iar forajul propriu-zis ar urma să înceapă în 2025, conform actualului calendar. La acea dată, peste 80% din valoarea contractelor de execuție pentru Neptun Deep a fost atribuită.

OMV Petrom este operatorul proiectului Neptun Deep din august 2022, și este partener egal cu Romgaz, producătorul român care a preluat participația americanilor de la ExxonMobil. Compania, la care statul român deține, prin Ministerul Energiei, 20,69% din acțiuni, a ajuns pe 22 decembrie, la o capitalizare de peste 35,5 miliarde de lei, la un preț de 0,57 de lei pe acțiune, în creștere la față de cel din prima zi de tranzaționare a anului, de 0,42 de lei.

Și Romgaz, unde statul are 70% din acțiuni, a avut creștere pe bursă în acest an, încheind ședința de tranzacționare din 22 decembrie cu o capitalizare de 19,15 miliarde de lei, pe un preț de 49,7 lei pe acțiune, față de37,32 de lei, în prima zi a anului la BVB.

Conducta Tuzla – Podișor, proiect strategic

Conducta Tuzla – Podișor, un proiect major de investiții al Transgaz, care va prelua gazele din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră, este într-un „grafic accelerat”, după cum anunța directorul general al Transgaz, Ion Sterian, la începutul lunii noiembrie. Investiția se ridică la o jumătate de miliard de euro.

Proiectul gazoductului Tuzla – Podișor prevede construirea unei conducte de transport a gazelor naturale de 308,3 km, asigurând legătura între resursele de gaze naturale exploatate din perimetrul Neptun Deep şi coridorul BRUA.

Debutul oficial a fost în 16 aprilie, conducerea Transgaz, a semnat cu șefii OMV Petrom și Romgaz, concesionarii perimetrului Neptun Deep din Marea Neagră, documentele prin care se angajează să își rezerve capacitate pe acest gazoduct din zona Tuzla – Podișor.

După ce țevile s-au produs în Turcia și au ajuns pe vapoare în România, prima sudură a gazoductului care va preia integral producția din Neptun Deep a fost făcută pe 23 noiembrie, potrivit informațiilor furnizate de directorul general al Transgaz pentru Gândul.

„Din discuțiile pe care le avem și graficul actual, undeva la sfârșitul anului viitor vom finaliza gazoductul, vor urma înca cinci, șase luni de probe tehnologice și, conform contractului semnat, la 1 iulie 2025, gazoductul este operativ”, a precizat Ion Sterian.

Într-un interviu pentru Gândul, directorul general al Transgaz detalia că gazoductul Tuzla (Constanța) – Podișor (Giurgiu) va însemna posibilitatea de racordare la gaze naturale pentru aproape 185.000 de locuitori și a 523 instituții publice (școli, primării, dispensare, cămine culturale, cabinete medicale, etc)

Giganții OMV Petrom și Romgaz, parteneri în proiectul Neptun Deep, și-au exprimat dorința de a rezerva capacitate de transport al gazelor extrase din Marea Neagră în cadrul Etapei Angajante a procesului de capacitate incrementală pentru punctul de intrare/ieșire în/din Sistemul Național de Transport Gaze Naturale (SNT), derulată de Transgaz.

Această investiție va face posibil ca, în nodul tehnologic de la Podișor, gazele din Marea Neagră să intre în Sistemul Național de Transport și să ajungă astfel la operatorii economici și la gospodăriile din localitățile racordate la sistem. Mai mult, acest gazoduct va face legătura cu sursele noi de gaze naturale din Coridorul Transbalcanic și Coridorul Vertical din care face parte și conducta BRUA. Contractul a fost încheiat pentru perioada septembrie 2026 – septembrie 2042.

Acest proiect major, inclus în Planul de Dezvoltare a Sistemului Național de Transport gaze naturale pentru perioada 2022 – 2031, este necesar este ca să poată transporta și cele 15 miliarde de metri cubi de gaze care ar urma să vină în România și din zona Mării Caspice, din terminalele de LNG din Turcia și din Grecia.

Operatorul proiectului Neptun Deep, OMV Petrom, și producătorul român care a preluat participația americanilor de la ExxonMobil, respectiv 50%, Romgaz, au constituit o garanție de câte 44 de milioane de euro, deci în total 88 de milioane de euro.

Conform șefului Transgaz, primele gaze naturale vor fi extrase și transportate începând din toamna anului 2027. Conform graficului privind capacitățile rezervate pe conductă, volumele de gaze naturale estimate sunt de 9.800 MWh transportați orar, ceea ce anual înseamnă 8,16 miliarde de metri cubi de gaze naturale ce vor intra din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră în rețeaua națională de transport gaze naturale.

Per total, România are o rețea de conducte de transport gaze naturale de peste 14.000 km, din care 481 kilometri reprezintă gazoductul BRUA Faza 1, funcțională începând cu data de 1 decembrie 2020.

Transgaz, prima companie de stat care a prelut operarea unui sistem al unei alte țări

Tot prin Transgaz, anul 2023 a adus nouă premieră pentru o companie romnească din energie, când a devenit oficial, operatorul național al sistemul național de transport al gazelor naturale al unui alt stat, respectiv în Republica Moldova, prin compania Vestmoldtransgaz. Se întâmpla la numai aproximativ șase ani de când a preluat, prin câștigarea procedurii de privatizare, operarea, exploatarea și dispecerizarea gazoductul Ungheni-Chișinău.

Operatorul național român de transport al gazelor naturale, Transgaz, a preluat astfel oficial, pe 19 septembrie, operarea, exploatarea, dispecerizarea și transportul gazelor naturale din Republica Moldova – de la gigantul rus Gazprom, parte a demersulului autorităților de la Chișinău, de aliniere la cadrul normativ european. Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a dat atunci asigurări că prin acest transfer va crește siguranța alimentării cu gaze a consumatorilor casnici și industriali de peste Prut.

Este prima ieșire a unei companii strategice energetice românești în afara țării pentru preluarea operării unui sistem al unei alte țări, cu atât mai mult cu cât compania românească sparge frontul energetic din est, sublinia specialistul în energie Dumitru Chisăliță, după semnarea contractului dintre cele două companii.

Transgaz a ajuns pe 22 decembrie la o capitalizare de 3,52 miliarde de lei, la prețul de 18,8 lei pe acțiune, în creștere de la 15,78 de lei, în prima zi de tranzacțiionare a anului care se termină în curând.

De precizat că în acest an s-au făcut noi pași și pentru asigurarea condițiilor desemnării „OPCOM” SA în temeiul legislației Republicii Moldova, în calitate de operator al pieței de energie electrică în Republica Moldova, inclusiv operator al pieței energiei electrice desemnat, în vederea integrării pieței energiei electrice din Republica Moldova în piața internă de energie electrică a Uniunii prin cuplarea piețelor.

Aceasta este una dintre clauzele memorandumului pe care miniștrii Energiei din România și Republica Moldova, Sebastian Burduja și Vitor Parlicov, l-au semnat, recent, pe 11 decembrie, la Chișinău, un Memorandum de înțelegere privind realizarea proiectelor de interconectare a rețelelor de gaze naturale și energie electrică, după ce documentele au fost aprobate de guvernele de pe ambele maluri ale Prutului.

Prețuri plafonate și în 2024

Românii au avut prețuri plafonate și în 2023, vorm avea și în 2024, conform ultimelor declarații ale autorităților, tot ce va diferi, conform estimărilor care se pot face în prezent, fiind suma mai mică pe care va trebui să o plătească statul furnizorilor, spre decontare, dat fiind că prețurile au scăzut față de momentul introducerii schemei de plafonare și compansare.

Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu, a precizat joia trecută, într-o conferință de presă, că valoarea verificată de ANRE la data de 19 decembrie este de 23.362.475.051 lei, începând din 2021. „Cred că mai sunt și din 2022 sume care sunt nu sunt verificate”, a spus George Niculescu.

Potrivit vicepreședintelui ANRE, Gabriel Andronache, cele mai recente situații depuse sunt din august – septembrie, pentru 2022 sunt restanțe la gaz și electricitate, unde sunt încă discuții, de aproximativ 14 milioane de lei, iar cele în lucru deja depuse pentru 2023 sunt de 778 de milioane de de lei.

„Anul acesta avem decontări transmise, solicitate, undeva la 7,4 miliarde până în prezent care au mers către cele două ministere – al Muncii, pentru consumatori casnici, și al Energiei, pentru cei non casnici – pentru a fi la plată. Ne așteptăm să închidem undeva exact cum am făcut niște estimări în urmă cu câteva luni, să închidem undeva la 9 miliarde anul acesta. Anul trecut s-a închis cu 14,5 miliarde și din analiza pe care am avut-o pentru anul viitor ne așteptăm să ajungem undeva la 3 miliarde”, a detaliat vicepreședintele ANRE.

Statul continuă să înregistreze restanțe și întârzieri la plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie și gaze, cei care susțin într-o primă fază costurile acestei scheme pentru plafonarea prețurilor la consumatorii finali.

Premierul Marcel Ciolacu a dat asigurări, pe 15 decembrie, că au fost incluși în legea bugetului de stat pe 2024, banii necesari pentru schema de plafonare în energie și că acestea vor „continua”.

Declarațiile premierului veneau a o zi după ce cei mai mari furnizori din energie, reuniți în Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), au solicitat public Guvernului, joi, când avea pe ordinea zi proiectul Legii bugetului pe 2024, să precizeze dacă menține schema de plafonare a prețurilor la energie – așa cum au transmis oficialii, până în martie 2025 – din moment documentul nu includea nicio sumă pentru finanțarea acestor sume, existând „amenințarea iminentă de a fi în imposibilitatea asigurării energiei necesare”.

ACUE este o federație reprezentativă la nivelul sectorului de activitate energie electrică, petrol, gaze şi minerit energetic, reprezentând interesele unor importante companii din domeniul producerii, distribuţiei, furnizării energiei electrice şi a gazelor naturale şi al serviciilor conexe acestor activităţi. ACUE reprezintă 23 de companii din sectorul energetic, ceea ce însumează un număr total de 22.500 de angajați și o cifră de afaceri anuală de peste 5,5 miliarde de euro. Valoarea totală a investițiilor realizate de membrii ACUE în perioada 2018-2022 s-a ridicat la peste 13,5 miliarde de lei, anunță ACUE.

Solicitarea furnizorilor venea pe fondul întârzerilor pe care le are statul la plata deconturilor pentru furnizori. Conform ACUE, în acel moment, momentul de față sunt 1,9 miliarde de lei în așteptare la plată la Ministerul Energiei și încă 1,8 miliarde de lei la ANPIS, pentru care nu există surse de finanțare.

De amintit că ACUE transmisese încă de la începutul lunii septembrie, un apel la dialog cu autoritățile, în eventualitatea în care iau în calcul regândirea sau eliminarea actualei scheme de compensare, pentru a găsi împreună cea mai bună variantă, bazată pe realităților pieței, pentru a nu declanșa o nouă explozie a prețurilor.

Și ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat de mai multe ori că susține menținerea schemei până în martie 2025, iar pentru plățile restante s-au găsit unele soluții pentru acoperirea unor sume și încă se mai analizează alte variante, inclusiv de factoring bancar.

Finațare canadiană pentru două noi reactoare nucleare

Spre finalul lui septembrie, Canada și România au semnat, marți, un acord de dezvoltare a exporturilor în valoare de 3 miliarde de dolari, care va duce la construirea a două noi reactoare nucleare la Cernavodă.

Mai exact, Sebastian Burduja, ministrul român al Energiei, și Jonathan Wilkinson, ministrul energiei și resurselor naturale al Canadei, au anunțat, pe 19 septembrie, la Ottawa, că statul canadian poate să susțină cu până la trei miliarde de dolari finanțarea dezvoltării proiectelor nucleare de către Nuclearelectrica, operatorul Centralei Nucleare de la Cernavodă, și respectiv Energonuclear, subsidiara SNN pentru dezvoltarea proiectului,

Conform oficialilor, România va construi două noi reactoare nucleare de tip CANDU (Canada deuteriu uraniu) la Cernavodă (unitățile 3 și 4). Acestea vor aduce o contribuție semnificativă la atingerea obiectivelor noastre privind asigurarea securității energetice a României și a Europei, cu un impact major în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Totodată, dezvoltarea celor două unități nucleare va crea oportunități economice semnificative, atât pentru România, cât și pentru Canada.

Construcția celor două reactoare CANDU-6 suplimentare va adăuga 1.400 de megawați în banda sistemului energetic din România, cu potențial de export în țările vecine, actualmente dependente de resurse energetice din Rusia. Noile reactoare ar ajuta, de asemenea, România să evite anual aproximativ opt milioane de tone de emisii de carbon în raport cu proiecția pe cărbune și să-i permită să-și atingă obiectivul de a elimina treptat cărbunele din producerea de electricitate până în 2032.

Nuclearelectrica la care statul român deține 82,49% din acțiuni, produce în prezent peste 18% din energia țării, prin cele două unități nucleare CANDU de la Cernavodă, respectiv aproximativ 1.400 MW.

Potrivit companiei, în 2031, România va avea o capacitate instalată de energie nucleară de 3.262 MW, rezultată din operarea Unităților 1 și 2, operarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă și operarea reactoarelor modulare de mici dimensiuni, care va reprezenta aproximativ 33% din cota de piață și aproximativ 66% din totalul energiei curate produse în România.

Și în cazul Nuclearelectrica, anul 2023 a fost unul bun pe bursă, unde a ajuns, pe 22 decembrie, la o capitalizare de 14,8 miliarde de lei, cu un preț de 49,1 de lei pe acțiune, față de 41,89 de lei, în prima zi a anului.

România ar putea avea primele mini-reactoare nucleare americane

Tot în domeniul energiei nucleare La începutul lunii noiembrie, Compania NuScale, cu sediul în Statele Unite ale Americii, care deține și dezvoltă tehnologia reactoarelor nucleare modulare mici (SMR) și care are un acord încheiat cu România pentru constuirea unei centrale de producție de energie electrică în locul fostei termocentrale pe cărbune de la Doicești, a anunțat oficial anularea proiectului său similar din Statele Unite, Carbon Free Power Project (CFPP) din statul Idaho, care era promovat ca fiind primul la nivel global care să utilizeze această tehnologie.

La solicitarea presei, Ministerul Energiei de la București a transmis atunci oficial că România își menține încrederea în tehnologia SMR, la fel și RoPower, compania de proiect a centralei de la Doicești.

„În ceea ce privește proiectul SMR de la Doicești, RoPower informează că proiectul se află în etapa preliminară de dezvoltare, care constă într-o serie de activități și studii inițiale de inginerie și proiectare, și analize tehnice ale amplasamentului fostei centrale de la Doicești. În plus, proiectul se află în tranziție către o fază intermediară, care constă în activități referitoare la amplasament, activități de autorizare, activități de licențiere și reglementare și inginerie de proiectare preliminară”, a transmis compania de proiect RoPower, fondată de Nuclearelectrica și Nova Power & Gas.

„Este o cursă în care aleargă SUA, Franța, Japonia, Coreea. În America s-a anulat un proiect, dar nu s-a anulat din cauze legate de tehnologie, ci din cauze comerciale. Sunt două aspecte importante. Era finanțat de 50 de companii de utilități și doar o treime au pus banii la finalul zilei”, detalia Sebastian Burduja, ministrul Energiei, pe 19 noiembrie, la Gândul Exclusiv.

Măsuri pentru ortacii din Valea Jiului

O măsură importantă pentru industria energetică românească a fost luată la începutul lunii octrombrie, când Executivul a aprobat transferul activelor Complexului Energetic Hunedoara (CEH), aflat în insolvență, prin dare în plată către Ministerul Energiei, acționar unic, astfel că a sters oficial datoriile bugetare și fiscale ale companiei la bugetele statului de aproape 1,8 miliarde de lei.

În paralel, Guvernul a adoptat o hotărâre prin care alocă din Fondul de Rezervă 70,5 milioane de lei pentru suplimentarea bugetului Ministerului Energiei. Acești bani sunt acordați noii entități care a preluat acesta active și salariații, Complexul Energetic Valea Jiului, printr-un al treilea document adoptat atunci, o ordonanță de urgență.

Prin darea în plată activele funcționale ale CEH trec la noua companie a statului înființată pentru gestionarea închiderii minelor de huilă și punerea lor în siguranță, respectiv Complexul Energetic Valea Jiului. Aceasta este entitatea care înglobează, prin decizia de atunci a Guvernului, la propunerea Ministerului Energiei, activele funcționale, care sunt estimate la o valoare de piață 1,003 miliarde de lei, respetiv aproape 210 milioane de euro, dar și cei aproximativ 2.000 de salariați care, în perspectiva falimentului iminent, ar rămâne pe drumuri.

În componența activelor funcționale, energetice și industrial, sunt clădiri, terenuri, echipamente, instalații, precum și totalitatea bunurilor mobile accesorii acestora necesare desfășurării activității aferente Termocentralei Paroșeni, a celor patru explotări miniere: Lonea, Livezeni, Vulcan, Lupeni, sucursalei Prestserv și sediului administrativ.

La final de an, prosumatorii depășesc capacitatea instalată de la Cernavodă

Numărul prosumatorilor a depășit 100.000, de la aproximativ 40.000 la începutul anului, iar puterea instalată în mini-centralele lor fotovoltaice a sărit de 1.300 MW și se așteaptp că, în cele câteva zile până sfârșitul anului, va sări un nou prag „psihologic”.

Capacitatea instalată a prosumatorilor – adică românilor care și-au montat, în principiu, instalații de producere a energiei electrice pentru consumul propriei gospodării – este estimată de conducerea ANRE că va depăși producția celor două reactoare de la Centrala nucleară de la Cernavodă până la finalul anului.

De la 601 de prosumatori înregistrați în toată România în 2018, numărul „a explodat”, crescând de aproape 170 de ori, la 101.605, la nivelul lunii octombrie, conform datelor prezentate joia trecută de conducerea ANRE.

„Puterea instalată a celor 101.605 de prosumatori, din octombrie 2023, a fost de 1.298,94 MW. Practic, la începutul anului, aveam 478 MW instalați, la sfârșitul lunii octombrie avem 1.298,94. Este clar că fenomenul este de evoluție. Estimăm că până la sfârșitul anului o să ajungem undeva la 1,5 GW. Am făcut comparația aceasta, la începutul mandatului, cu un reactor nuclear de la Cernavodă (1.400 MW – n.r.), iată că vom depăși două reactoare nucleare de la Cernavodă”, a declarat președintele ANRE, George Niculescu.

Pentru a atenua efectele asupra rețelelor sau întârzierile la racordare a altor prosumatori, implicit a sistemului energetic național, autoritățile analizează posibilitatea de a include în programul guvernamental Casa Verde fotovoltaice, prin care românii priesc finanțare pentru panouri solare, și fonduri pentru cumpărarea de baterii de stocare, după cum a confirmat și cu această ocazie Gabriel Andronache, vicepreședintele ANRE.

„S-a discutat la nivelul actorilor importanți, la nivel guvernamental, și având în vedere impactul pe care îl au prosumatorii, așa cum am văzut în datele prezentate și ceea ce înseamnă că anul viitor vom ajunge la 2.500 MW, în condițiile în care în solară, în continuare avem în momentul de față 1.552 MW, care sunt dispecializabili și urmează încă 1.000 MW, încă 155 MW e capacitatea de la Rătești, deci vom ajunge undeva la 3.300 MW, plus 1.000 MW anul viitor, deci 4.300 MW ne așteptăm –  la momentul respectiv, o să fie foarte important să avem și stocare pentru a aplatiza un pic aceste vârfuri pe care le aveam atât în consum cât și în producție. Și atunci în momentul de față s-a discutat și s-a luat în calcul ca în perioada următoare următorul program care se va face se să se facă inclusiv cu capacitate de stocare”, a precizat Gabriel Andronache.

Citiți și:

EXCLUSIV | Ion Sterian, șeful Transgaz: „România este pregătită pentru sezonul rece”. Stadiul proiectelor majore pentru securitatea energetică

Start pentru conducta Tuzla – Podișor. Neacșu: „Statul își îndeplinește ultima obligație pentru începerea exploatării gazelor din Marea Neagră”