Rezervele monetare ale Băncii Centrale a Elveției cresc cu o viteză record. Au ajuns la 300 miliarde euro

Banca centrală a Elveției acumulează cu o viteză record rezerve de bani cash, ajunse în iunie la 365 miliarde franci elvețieni (peste 300 miliarde euro), pe fondul intervențiilor în piață pentru a impune un curs de schimb de 1,2 franci/euro, iar criza limitează semnificativ variantele de investiții.

Președintele Băncii Naționale a Elveției (SNB), Thomas Jordan, caută opțiuni pentru utilizarea rezervelor de franci și de valută prin investiții sigure, devenite extrem de rare și scumpe odată cu escaladarea crizei datoriilor de stat din zona euro, potrivit unei analize Bloomberg, potrivit Mediafax.

„SNB are aceeași problemă ca multe fonduri de administrare a activelor. Activele sigure au devenit foarte scumpe. Deci, pentru moment, preferă banii cash, și nu investițiile”, comentează pentru Bloomberg ursina Kubli, economist la Bank Sarasin, Zurich.

DESTINAȚII Românii preferă Poiana Brașov pentru Sărbători. Cât costă un sejur de 3 zile de Crăciun și Revelion, pentru 2 persoane

18:42

DEZVĂLUIRI Vance afirmă că există o „schimbare” în dinamica negocierilor de pace în Ucraina: Există șanse să reușim, dar există șanse la fel de mari să nu reușim

18:39

Criza datoriilor de stat împinge în jos randamentele celor mai puțin riscante obligațiuni, precum titlurile de stat germane, astfel că banca centrală a Elveției ține rezervele în cash. Deținerile de monedă ale instituției au crescut cu 50% în perioada martie-iunie, la 365 miliarde franci elvețieni, echivalentul a peste 300 miliarde euro sau 380 miliarde de dolari. Din suma adăugată în cele patru luni analizate, 72% reprezintă depozite cash la alte bănci centrale, Fondul Monetar Internațional și Banca Reglementelor Internaționale.

SNB a introdus, din luna septembrie a anului trecut, un plafon de 1,2 franci pentru un euro, după ce moneda elvețiană s-a apreciat puternic față de moneda unică europeană pe fondul crizei datoriilor de stat, unii analiști estimând în 2011 că cele două valute aveau să ajungă inevitabil la paritate.

În perioada aprilie-septembrie 2011, francul s-a apreciat cu 17% față de euro. Din moment ce aproximativ jumătate din Produsul Intern Brut (PIB) al Elveției provine din industrii de export, competitivitatea economică a țării ar fi grav afectată de aprecierea necontrolată a monedei.

Rezervele de valută ale SNB sunt echivalente cu aproximativ 60% din PIB-ul Elveției, pe datele de la sfârșitul celui de-al doilea trimestru din acest an. Circa 60% din rezerve sunt denominate în euro, de la 51% la sfârșitul primului trimestru, reflectând intervențiile în piață pentru menținerea plafonului cursului de schimb.

Anterior crizei, banca centrală a Elveției investea deținerile de valută în principal în obligațiuni emise de guverne cu rating de credit triplu-A. În urma crizei datoriilor de stat, numai patru state din zona euro mai beneficiază de rating triplu-A din partea celor trei mari agenții de evaluare financiară, Standard & Poor’s, Moody’s și Fitch. Printre statele care au ieșit din acest club select se numără și Franța, a doua mare economie europeană, după ce Standard & Poor’s a retrogradat în ianuarie guvernul de la Paris de la „AAA” la „AA+”.

Randamentul obligațiunilor de stat germane cu maturitatea la 10 ani a atins pe 1 iunie un minim de 1,13%, iar titlurile germane cu scadența la doi ani au de câteva luni dobândă negativă, indicând că investitorii sunt dispuși să plătească pentru a-și parca averea în cele mai sigure active euro.

Astfel, în timp ce criza din zona euro limitează variantele SNB în materie de active sigure, reglementările interne ale băncii împiedică investiții mai riscante.

La sfârșitul celui de-al doilea trimestru, obligațiunile guvernamentale denominate în monede locale și depozitele la Banca Reglementelor Internaționale reprezentau 85% din rezervele valutare ale SNB, iar 86% din deținerile de obligațiuni aveau rating triplu-A.

Pentru a-și diversifica portofoliul, banca centrală elvețiană vinde euro și cumpără alte monede, potrivit datelor din bilanțul instituției. Cu toate acestea, dolarul american reprezenta numai 22% din rezervele băncii la jumătatea anului, față de 28% în martie. Rezervele în yeni japonezi și dolari canadieni au înregistrat de asemenea scăderi în trimestrul al doilea, indicând că banca a încetinit preschimbarea de euro.

Pe de altă parte, rezervele de dolari australieni, coroane daneze și alte monede au crescut de la 2,9% la 3,5% din total, iar banca a început în acest an să cumpere woni sud-coreeni.

Analiștii de la Credit Suisse și Julius Baer, două dintre cele mai mari bănci elvețiene, consideră că banca centrală s-ar putea concentra în continuare pe obligațiuni de stat cu rating ridicat, limitând investițiile în valute, deoarece nu caută „neapărat” randamente mai bune.