Riscul unei deflații în zona euro complică redresarea economică

Riscul producerii unei deflații în zona euro complică redresarea economică, iar președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, are puține opțiuni de combatere a tendinței de încetinire a creșterii prețurilor, relatează Bloomberg.

Prețurile de consum din zona euro au înregistrat în octombrie cea mai lentă creștere din ultimii patru ani, de 0,7%, cu mult sub ținta BCE de sub 2%.

Șeful BCE poate să reducă dobânda de politică monetară, aflată deja aproape de zero, să suplimenteze lichiditățile, măsură care ar putea să nu ducă la creșterea prețurilor, sau să ignore propria definiție a stabilității prețurilor, potrivit analiștilor unor bănci precum JPMorgan Chase & Co. și BNP Paribas.

Încetinirea creșterii prețurilor se poate transforma într-o spirală negativă a acestora (deflație) care să afecteze redresarea economică în zona euro.

Zona euro a ieșit din recesiune în trimestrul al doilea, după șase trimestre de contracție economică, dar șomajul se află la un nivel record, iar creditarea este în scădere.

Euro a scăzut vineri cu 0,5%, la 1,3523 dolari pe unitate, și se îndreaptă spre cel mai mare declin săptămânal din ultimele nouă luni.

Datele referitoare la inflație, publicate de Eurostat, au alimentat speculațiile că BCE ar putea să reducă dobânda cheie, în prezent de 0,5%, să suplimenteze lichiditățile în sistemul financiar, sau să facă achiziții de obligațiuni similare cu cele ale Rezervei Federale americane.

Bank of America, UBS și Royal Bank of Scotland Group anticipează că BCE va reduce dobânda cheie la reuniunea de săptămâna viitoare. BNP Paribas, Societe Generale, JPMorgan Chase și Scotiabank estimează să reducerea va avea loc în decembrie, când BCE va publica noi estimări economice.

„Inflația se menține în mod constant sub ținta BCE de sub 2%, nivel care asigură, potrivit instituției, stabilitatea prețurilor. În plus, aprecierea euro determină o înăsprire a condițiilor financiare și monetare în uniunea monetară”, a declarat Ken Wattret, economist șef pentru zona euro la BNP Paribas în Londra.

Moneda unică europeană s-a apreciat cu peste 4% față de principalele monede, de la sfârșitul lunii martie, iar săptămâna trecută a atins un maxim al ultimilor doi ani.

O apreciere de 10% a euro ar avea un efect similar cu majorarea dobânzii cheie cu 0,5%-1%, potrivit calculelor Nordea Markets de luna trecută.

Erik Nielsen, economist șef la UniCredit în Londra, consideră că o astfel de apreciere a euro ar avea un impact de 0,8% din PIB-ul zonei euro, pe parcursul a doi ani, cel mai mult în primele 12 luni.

BCE a respins apelurile pentru aplicarea unei suplimentări a lichidităților în stil american și a optat în schimb pentru accesul nelimitat al băncilor la lichidități, pe o perioadă de trei ani.

Economia zonei euro depinde în proporție de 70% de finanțarea prin credite bancare, astfel că politica achizițiilor de obligațiuni este mai dificil de aplicat. În SUA, 70% din finanțare este realizată prin emiterea de obligațiuni.