De asemenea, indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, s-a majorat la 1,94%, de la 1,92%, cât a fost cotat pe 11 octombrie.
Mai mult, indicele ROBOR la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a crescut la 2,00%, de la 1,94%, valoarea înregistrată miercuri.
La începutul lunii septembrie, ROBOR la trei luni era cotat la 0,92%, iar la începutul acestui an la 0,87%.
ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile românești se împrumută între ele în lei. Indicele se stabilește zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotațiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Națională.
La începutul lunii, Mugur Isărescu anunța că BNR a făcut o „injecție de lichidități”, adică a dat mai mulți bani către bănci, arătând că se vor vedea curând efectele acestei măsuri, iar ROBOR ar trebui să scadă. „Este o problemă de lichiditate apărută în piață și are mai mulți factori, mulți dintre ei foarte tehnici”, explica atunci Ionuț Mișa la finalul întrevederii de la BNR.
„Ce a intervenit în luna asta, o să vă surprindă, o performanță mai bună în colectarea impozitelor, s-a colectat mai mult decât ne-am fi așteptat, să spunem. Nu știu dacă dânșii s-au așteptat, și atunci din bănci a fost absorbită mai multă lihichiditate. Rolul BNR este să regleze lichiditatea, operațiunile noastre sunt săptămânale. Momentul septembrie 2017 vine după o lungă perioadă, de aproape trei ani de zile, în care a existat un excedent de lichiditate pe piață. Am lăsat această lichiditate pentru a stimula creditul. Din datele pe care le-am colectat începând cu joia trecută, a reieșit că spre deosebire de lunile precedente acest deficit de lichiditate va dura ceva mai mult. El dura de regulă până pe 5 ale lunii când se plăteau pensiile, salariile”, a declarat guvernatorul BNR.