ROBOR sau IRCC, care a crescut mai mult și care este impactul asupra populației? Datele oficiale ale BNR

Calculele BNR luând în considerare un credit ipotecar standard, cu dobândă IRCC, respectiv cu ROBOR la 3 luni, indică o creștere cu 18% a ratei pentru creditele legate de IRCC și cu 14% pentru creditele cu dobândă variabilă legată de ROBOR la 3 luni în scenariul creșterii cu 2 puncte procentuale a dobânzii.

Ponderea însemnată a împrumuturilor ipotecare cu rată de dobândă variabilă implică un risc considerabil de rată a dobânzii și rămâne un motiv de îngrijorare în perioada următoare, arată Banca Națională a României, în Raportul asupra stabilității financiare, dat publicității joi.

Datele agregate de BNR arată că pe acest segment, 83% din volum, respectiv 82% din numărul creditelor, sunt acordate cu dobândă variabilă pe toată durata creditului, la nivelul lunii septembrie 2022. Pentru 45% din volumul creditelor ipotecare cu dobândă variabilă indicele de referință este IRCC, pentru 30% – ROBOR la 3 luni și pentru 11% – EURIBOR la 3 luni.

FINANCIAR JetSpy: Avioanele private ale lui Elon Musk au efectuat 355 de zboruri în 2024. Care a fost cel mai lung zbor

23:59

SPORT David Popovici, provocare pentru înotătorul care a câştigat patru medalii de aur la JO Paris 2024

23:16

„Evoluțiile recente ale indicilor de rată a dobânzii arată o creștere accelerată a indicelui ROBOR la 3 luni de la circa 2% în octombrie 2021 la peste 8% în octombrie 2022 și mai moderată în cazul IRCC, având în vedere decalajul de implementare – de la 1,17 în septembrie 2021 la 4,06 în iunie 2022. Conform datelor la septembrie 2022, rata lunară mediană de plată pentru un credit ipotecar standard cu rată de dobândă fixă se cifrează la circa 1.372 lei, în cazul creditelor cu dobândă variabilă IRCC la 1.685 lei, iar în cazul celor legate de ROBOR la 3 luni la 1.288,40 lei”, se arată în raportul BNR.

La cât a ajuns rata de neperformanță

BNR precizează că sectorul populației continuă să își mențină capacitatea robustă de onorare a datoriilor, rata de neperformanță situându-se la nivelul de 3,1% (septembrie 2022), în scădere cu 0,3 puncte procentuale în termeni anuali și cu 0,8 puncte procentuale comparativ cu aceeași perioadă a primului an de pandemie (septembrie 2020).

„În contextul proporției mari a debitorilor cu credite acordate cu dobândă variabilă, impactul creșterii dobânzilor asupra disciplinei la plată a acestora este de o importanță sporită. Astfel, luând în considerare un credit ipotecar standard median, cu dobândă variabilă cu IRCC, respectiv cu ROBOR la 3 luni, se observă o creștere cu 18% a serviciului datoriei pentru creditele legate de IRCC și cu 14% pentru creditele cu dobândă variabilă legată de ROBOR la 3 luni în scenariul creșterii cu 2 puncte procentuale a ratei dobânzii”, conform raportului BNR.

Astfel, majorarea serviciului datoriei conduce la creșterea gradului de îndatorare median cu 2 puncte procentuale în cazul creditelor cu indice al dobânzii IRCC, de la 36% la 38%, și o menținere relativ constantă la nivelul de 40% în cazul creditelor cu indice al dobânzii ROBOR la 3 luni.

„Deși ratele anuale ale dobânzii sunt mai mari în cazul creditelor acordate cu ROBOR decât în cazul celor acordate cu IRCC, valoarea mediană a creditelor în cazul celor cu ROBOR este mai mică decât cea a creditelor cu IRCC. Acest lucru atrage un nivel al serviciului datoriei mai mic în cazul creditelor dependente de ROBOR decât în cazul celor dependente de IRCC. În ceea ce privește creditele „Noua casă”, avansul ratei de dobândă se translatează într-o creștere de 20%, respectiv 15% pentru creditele cu dobândă variabilă cu indicele de referință IRCC, respectiv ROBOR la 3 luni, și o creștere a gradului de îndatorare de la 39% la 41% în cazul creditelor cu IRCC și menținerea la 44% în cel al creditelor cu ROBOR la 3 luni”, arată raportul BNR.

Totuși, debitorii ale căror credite au fost acordate cu dobândă variabilă ROBOR la 3 luni sunt mai vulnerabili în fața creșterilor de dobândă, dat fiind faptul că aceștia înregistrează un grad de îndatorare semnificativ crescut față de creditele acordate cu IRCC după implementarea măsurii de limitare a gradului de îndatorare (1 ianuarie 2019). Astfel, 23 la sută dintre debitorii cu credite ipotecare standard și 36 la sută în cazul creditelor „Noua casă” cu indice al dobânzii ROBOR la 3 luni înregistrează un grad de îndatorare de peste 45%, în timp ce în cazul creditelor acordate cu dobândă variabilă IRCC proporția debitorilor cu grad de îndatorare peste limita de 45% se situează la 7%, respectiv 10% pentru creditele ipotecar standard și, respectiv, „Noua casă”, arată BNR.

În cazul creditelor de consum acordate populației impactul majorării ratelor dobânzii este limitat, datorită următorilor factori: (i) proporția crescută a creditelor cu rată de dobândă fixă și (ii) maturitatea reziduală redusă a portofoliului.

Există totuși o serie de factori ce atenuează impactul negativ al majorării dobânzilor asupra capacității de plată a debitorilor. În primul rând, creșterea veniturilor este de natură să compenseze, în general, evoluțiile creșterii ratelor bancare. De asemenea, peste 50% din portofoliul de credite ipotecare denominate în lei au fost acordate după introducerea limitării gradului de îndatorare la 1 ianuarie 2019, ceea ce a dus la reducerea ponderii debitorilor supraîndatorați. Totodată, din momentul recalibrării acestui instrument macroprudențial, gradul de îndatorare a populației a consemnat o reducere importantă atât pentru creditele ipotecare (-10,7 puncte procentuale în septembrie 2022 față de momentul decembrie 2018), cât și pentru cele de consum (-9,2 puncte procentuale în perioada decembrie 2018 – septembrie 2022). Această diminuare a îndatorării debitorilor cu suficient timp înainte de debutul unor eventuale condiții economice adverse a asigurat o mai bună reziliență debitorilor la posibile șocuri, dovedindu-se o măsură utilă pentru această perioadă.

În plus, debitorii au putut apela la o nouă perioadă de suspendare a plății ratelor conform OUG nr. 90/2022, motivată de contextul actual de creștere a prețurilor, în special la alimente și utilități. Noul moratoriu de amânare a ratelor nu a beneficiat însă de aceeași popularitate ca în cazul celui implementat la debutul perioadei pandemice, fiind înregistrate solicitări de suspendare a obligațiilor de plată pentru numai 0,1% din volumul creditelor ipotecare, respectiv 0,2% din cel aferent creditelor de consum, față de 9%, respectiv 12% în anul 2020.

Totuși, având în vedere mecanismul de transmitere cu întârziere de către IRCC a creșterii ratei dobânzii de politică monetară, este posibil ca debitorii ce au optat pentru moratorii și pentru care dobânda se calculează pe baza IRCC să se confrunte cu un serviciu al datoriei mai mare la momentul expirării moratoriilor, ceea ce poate pune presiune suplimentară asupra capacității de plată a acestora.

Experiența a arătat că debitorii care și-au amânat ratele în baza moratoriului anterior (OUG nr. 37/2020) au înregistrat o deteriorare semnificativă a capacității de plată, respectiv rata de neperformanță pentru expunerile totale suspendate la plată se ridică la circa 11%, în timp ce pentru creditele nesuspendate se situează sub nivelul de 3% (septembrie 2022). Totodată, 30% din expunerile neperformante provin din creditele pentru care s-a solicitat moratoriu.

„Prin urmare, un risc important rămâne legat de evoluția calității creditelor pentru care s-a apelat la suspendarea ratelor la plată prin OUG nr. 37/2020, la care se adaugă și creditele cu plata ratelor amânată conform OUG nr. 90/2022”, a conchis BNR.

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele