Rolul dificil al României în BREXIT. Mutările decisive în cel mai greu dosar din istoria UE
Pentru Austria, prioritățile sunt drepturile cetățenilor și bugetul UE, scrie Politico, care a discutat cu oficiali din fiecare țară din UE familiarizați cu pregătirile guvernelor lor pentru Brexit. Austria va prelua prin rotație președinția Consiliului UE în a doua jumătate a anului viitor. Negocierile pentru Brexit, posibile de ieri în urma unei cereri făcute de guvernul britanic, ar trebui să se încheie cu un acord până în octombrie 2018. Aceasta înseamnă că Austria va avea un rol central în discuții. Protejarea drepturilor celor 25.000 de cetățeni care trăiesc în Marea Britanie va fi prioritară. O altă prioritate va fi să se asigure că statele rămase în UE și care contribuie la bugetul Uniunii nu va trebui să acopere golul de miliarde de euro lăsat de ieșirea Marii Britanii. De asemenea, Austria vrea să reformeze modul în care funcționează CE prin înjumătățirea la 14 a numărului de comisari. În acest fel, UE ar funcționa mai lin.
Dacă Marea Britanie și UE nu încheie un acord de Brexit în timpul mandatului Austriei, România va avea probabil o misiune și mai grea. România va prelua președinția Consiliului în perioada ianuarie-iunie 2019, în plină campanie pentru alegerile europarlamentare din acel an. Tot atunci se va negocia bugetul UE pentru 2020. Poate că va avea loc și un referendumi pentru inÂdependență în Scoția. Brexitul complică discuțiile. Pentru România, prioritățile în divorțul de Marea Britanie sunt protejarea drepturilor cetățenilor europeni, finanțarea UE și păstrarea unor legături bune cu Marea Britanie. Strategia de negociere a României este centrată pe asigurările că nu va exista discriminare între cetățenii UE în timpul divorțului.
Acesta ar fi principiul de bază pe care România l-ar vrea aplicat atât în timpul acordului de ieșire cât și oricărei relații viitoare.
Peste 230.000 de români lucrează în Marea Britanie, ocupând locul al treilea ca naționalitate, după irlandezi (322.000) și polonezi (916.000), cei mai mulți imigranți români muncind în domenii precum producție, retail și sănătate, potrivit Bloomberg.
Germania, cea mai mare economie europeană, și una orientată spre exporturi, vrea, evident, să mențină integritatea pieței unice. Germania nu va permite Londrei să-și aleagă doar cireșele de pe tortul de divorț. Cancelarul Merkel a făcut aceasta clar imediat după referendumul pentru Brexit. „Dacă se dovedește că va fi posibil pentru Marea Britanie să primească acces complet la piața unică, dacă vei putea alege ce-ți place, atunci piața unică așa cum este acum va ajunge foarte rapid în pericol pentru că fiecare țară va vrea să aleagă cireșele de pe tort”, a spus Merkel. Deocamdată, în partidul cancelarului teama că și alte state UE vor imita Marea Britanie și vor începe să ceară acorduri speciale este mai mare decât teama de impactul pe care un „Brexit dur” l-ar avea asupra economiei germane.
Cel mai probabil, Berlinul va privi negocierile pentru Brexit ca pe discuții pentru un acord comercial cu o țară terță.
Pentru Franța, membru important al zonei euro, prioritățile sunt evitarea efectului de contagiune, prevenirea concurenței în ceea ce privește reglementarea și protejarea industriei prelucrătoare din UE. Un diplomat european a explicat că Franța va apăra interesele „sistemice”. Aceasta înseamnă evitarea oricărei dezintegrări a sistemului european sau a propagării febrei Brexitului în alte țări. De asemenea, Franța are interesul de a menține după Brexit standardele de reglementare. Totodată, Parisul este preocupat de viitorul unor coloși industriali europeni precum Airbus, la care „întregul model economic este bazat pe cea mai bună fluiditate a materialelor componente”, a spus diplomatul. Nu mai trebuie menționat că mulți dintre coloșii industriali europeni au fabrici în Franța. Un alt domeniu care preocupă Parisul este pescuitul.