Potrivit raportului Eurostat, Danemarca (7%), Suedia (6,5%) și Belgia (6,4%) au înregistrat cele mai mari cote ale cheltuielilor guvernamentale pentru educație, în 2015. La polul opus se situează România, care a alocat doar 3,1% din PIB pentru domeniul educației în 2015.
Cote de cel puțin 8% din PIB pentru sănătate au fost alocate de Danemarca (8,6%), Franța (8,2%), Olanda și Austria (8%) – cele mai mari din Uniunea Europeană. În schimb, România a alocat, în 2015, 4,2% din PIB pentru sănătate, a doua cea mai mică cotă dintre statele UE, după Cipru.
Cheltuielile guvernamentale pentru protecție socială au reprezentat o cincime din PIB, reprezentând aproape 40% din cheltuielile totale publice.
Protecția socială a reprezentat 19,2% din PIB, fiind urmată de sănătate (7,2%), servicii publice (6,2%), educație (4,9%) și afaceri economice (4,3%), în clasamentul cheltuielilor guvernamentale din Uniunea Europeană pe anul 2015.
Domenii precum ordine publică și securitate (1,8%), apărare (1,4%), cultură, religie (1%) și protecția mediului (0,8%) au avut cote mai scăzute în PIB.
Rata cheltuielilor guvernamentale pentru protecție socială din PIB diferă de la țară la țară, de la 9,6% – cât alocă Irlanda – la 25,6%, cota Finlandei. Opt state membre UE – Finlanda, Franța, Danemarca, Austria, Italia, Suedia, Grecia și Belgia – acordă cel puțin 20% din PIB protecției sociale, în timp ce Irlanda, țările baltice, România, Cipru, Malta și Republica Cehă cheltuie mai puțin de 13% din PIB pentru protecția socială.
România a alocat 11,5% din PIB pentru protecție socială în 2015, din care 8,5% pentru persoanele în vârstă, 1% pentru bolnavi și persoane cu dizabilități, 0,1% reprezentând venitul minim garantat, 1,1% este alocat pentru familie și copii, 0,1% din PIB destinat ajutorului de șomaj și 0,6% este alocat altor categorii.