România este campioană la inflație în Uniunea Europeană, pentru a treia lună la rând. În luna martie, inflația a fost de 6,7%, la o distanță considerabilă de locul 2, Croația, care a avut inflația de „doar” 4,9%, conform datelor Eurostat.
După România și Croația, în topul țărilor cu cea mai mare rată de inflație din UE, Estonia și Austria au amândouă 4,1%. La polul opus avem Lituania cu 0,4% Finlanda cu 0,6% și Danemarca cu 0,8%. Media la nivelul UE este de 2,6%, în scădere din februarie, atunci când rata medie a inflației a fost de 2,8%. Foarte multe țări și-au revenit față de anul trecut, când, în luna martie 2023, inflația la nivel european era la 8,3%.
Adrian Negrescu, analist economic: „Principalul motiv pentru care avem o inflație mai mult decât dublă, față de media Uniunii Europene, stă în prețurile resurselor (energie, gaze, carburanți). Companiile din România plătesc, în momentul de față, chiar și plafonat, cel mai scump curent electric din UE, cu toate că noi ne producem în țară curentul electric în proporție de 80%. De asemenea, la gaze avem prețuri foarte mari raportat la media regiunii. Mai mult decât atât, este efectul creșterilor de taxe de la 1 ianuarie. Am triplat costurile cu taxele pentru microîntreprinderi, care reprezintă 90% dintre companiile din România. Am crescut TVA-ul la produsele sănătoase, la produsele ecologice, am crescut TVA-ul în construcții, în imobiliare, pe toate domeniile de activitate, unde am introdus o taxă unică la nivel european, taxa pe cifra de afaceri.”
Întrebat ce măsuri ar putea să ia Guvernul României pentru a reduce inflația, analistul economic a dat de înțeles că plafoanele actuale fac mai mult rău decât bine, iar operatorii economici cresc prețurile cât pot de mult. Una dintre soluții ar putea fi eliminarea sau reducerea plafonului pentru a scădea cheltuiala producătorilor și, implicit, a prețului produsului finit.
În acest moment, Daniel Negrescu precizează că produsele românești au devenit mai scumpe decât marfa alimentară din import. De asemenea, el punctează faptul că obiectivul actualului Guvern este de a aduce inflația la 5%, dublu față de restul țărilor europene, descriind acest target-uri drept „prea mici”.
Adrian Negrescu: „Cred că, în primul rând, toată lumea se uită la aceste plafoane de preț, care nu mai au nicio legătură cu realitatea. Dacă am avea curent mai ieftin, dacă aveam gaze mai ieftine, înseamnă că tot ceea ce înseamnă producție în România, de la simplu covrig la până la mașina pe care o produce Dacia sau Ford, toate aceste produse ar fi mai ieftine din perspectiva costurilor de producție mai mici. Noi am umflat costurile de producție foarte mult, am umflat costurile de pe lanțurile de aprovizionare. Mai mult decât atât, produsele românești, inclusiv cele alimentare, au devenit necompetitive în raport cu importurile. E mai scump să cumperi marfă alimentară, adică produse alimentare de pe piața românească, decât să aduci din import. De aceea vedem în marile magazine mai mult produse din import.
Asta e o mare problemă și cred că asta e prima măsură care trebuie luată, eliminarea sau reducerea acestor praguri de preț la energie și gaze. Măsura care ne va aduce măcar la un 4-5% cu inflația în decurs de o lună-două, adică s-ar vedea imediat efectele în economie. De asemenea, un alt efect este și faptul că BNR-ul nu scade dobânda. Premierul Marcel Ciolacu speră ca până la sfârșitul anului să avem o inflație de 5%, adică dublă față de ce se întâmplă în restul țărilor europene. Avem planuri mici, avem ținte prea puțin ambițioase din această perspectivă. Până la urmă inflația, adică creșterile astea de prețuri, ne afectează pe toți. Scade consumul, scad vânzările în magazine, scad vânzările în general în economie și asta înseamnă că economia funcționează cu frâna de mână trasă și se vede asta inclusiv din prisma încasărilor statului din taxe și impozite.”
Sursă: Antena 3