Prima pagină » Economic » România duduie la capitolul investiții. O zice premierul Orban. Avem cea mai redusă contracție economică și cea mai mică majorare a deficitului bugetar

România duduie la capitolul investiții. O zice premierul Orban. Avem cea mai redusă contracție economică și cea mai mică majorare a deficitului bugetar

România duduie la capitolul investiții. O zice premierul Orban. Avem cea mai redusă contracție economică și cea mai mică majorare a deficitului bugetar
8 ȘTIRI DE LA ORA 8. Adolescenții, „răspândaci” de Covid! Orban: La şcoală nu se infectează, dar se infectează în alte locuri. Când nu sunt sub supravegherea părinţilor, bunicilor sau a profesorilor

Premierul Ludovic Orban a declarat joi, 27 august 2020, la Brașov, cu ocazia unei conferințe de presă, că România se află printre ţările din Uniunea Europeană cu cea mai redusă contracţie economică, dar şi cu cea mai mică majorare a deficitului bugetar, iar investiţiile publice sunt cele mai mari din ultimii zece ani.

„România, pe trimestrul doi, este printre ţările cu cea mai redusă contracţie economică, de 10,5%, raportat, de exemplu, la media celor din zona euro, unde contracţia a fost de 15%. În ce priveşte primul semestru, această contracţie este de 3,9%, ceea ce plasează România printre ţările Uniunii Europene cu cea mai mică contracţie.

Toate măsurile adoptate de guvernul nostru au fost în sprijinul dezvoltării economice, în sprijinul companiilor, al angajaţilor acestora. Am crescut investiţiile, pe primul semestru, avem cele mai mari investiţii publice înregistrate în ultimii zece ani şi lucrul acesta s-a întâmplat în perioadă de contracţie economică. Nu numai că nu am închis şantiere, am deschis unele noi”, a precizat prim-ministrul liberal.

Orban vorbește despre revenirea economiei, dar și despre planul de investiții

În continuarea discursului său, premierul Orban a vorbit și despre existența unei tendinţe de revenire a economiei. În acest context, el a menţionat că Guvernul pune în practică planul de relansare şi investiţii prezentat în 1 iulie, pentru care au fost adoptate 95% din actele normative necesare pentru implementare.

„Sigur că a apărut o creştere a deficitului bugetar. Aceasta este cea mai mică creştere a deficitului bugetar dintre ţările europene. (…) Obiectivul este să menţinem acest deficit la un nivel cât mai jos.

Uitaţi-vă ce deficite sunt programate în celelalte ţări europene şi veţi vedea că al nostru, de 8,6%, este unul rezonabil în raport cu cele din alte ţări ale UE, urmând ca, ulterior, prin susţinerea revenirii economice şi reluării creşterii economice, într-un ritm cât mai rapid, să reducem deficitele în 2-3 ani de zile, la un nivel reglementat de Tratatul UE, de maximum 3%”, a menționat Ludovic Orban.

Potrivit acestuia, economia UE are o tendinţă de revenire, iar a cea a României depinde de aceasta, el menţionând că 80% din schimburile comerciale sunt cu ţări UE.

Totodată, premierul a precizat că numărul de angajaţi cu contract de muncă, la data de 15 august, era mai mare decât al celor înregistrat la 1 ianuarie, înainte de izbucnirea crizei economice provocată de pandemie.

„Un alt indicator, dat de INS, care arată că lucrurile nu sunt foarte rele în economie, arată că salariul mediu net, care este un indicator obiectiv, pe luna iunie, a fost cu 5% mai mare decât cel din iunie 2019”, a conchis prim-ministrul Ludovic Orban.

Veste proastă în ceea ce privește impactul pandemiei de coronavirus asupra economiei României

Mai bine de două treimi dintre practicienii români din domeniul financiar, care au răspuns chestionarelor organizației profesioniștilor în investiții de la noi din țară, sunt de părere că durata impactului economic al pandemiei de coronavirus se va resimți puternic până la finele semestrului I al anului viitor.

Potrivit rezultatelor Sondajului și Indicatorului de Încredere Macroeconomică (IIM) realizat de Asociația CFA România, obținute în baza a patru întrebări suplimentare referitoare la durata impactului economic al coronavirusului (chestionar introdus în aprilie 2020 în cadrul cercetării citate), peste 69% dintre cei intervievați anticipează că efectele se vor resimți puternic până în trimestrul II al anului 2021.

Previziunile experților implicați cu privire la deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2020 arată că valoarea medie a anticipațiilor este de 8,3%. Reprezentanții CFA atrag însă atenția în acest context că sondajul a fost realizat înaintea rectificării bugetare.

În ceea ce privește evoluția în termeni reali a PIB pentru anul în curs, valoarea medie a anticipațiilor specialiștilor este -4,4%.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește rata șomajului la finalul anului 2020, valoarea medie a anticipațiilor este 7,0%.

Citește și