România, în premieră cel mai mare PRODUCĂTOR de gaze din UE. Sebastian Burduja: „Datele confirmă statutul de lider asumat la nivel european”
România a urcat, în premieră, pe primul loc la nivelul blocului comunitar în ceea ce privește producția de gaze naturale, conform celui mai recent raport al Direcției Generale pentru Energie de sub umbrela Comisiei europene, statistici care, spune ministrul Sebastian Burduja, confirmă statutul de lider pe care ni l-am asumat la nivel european.
Rapoartele trimestriale ale Direcției Generale pentru Energie din cadrul Comisie Europene, date publicității joi, confirmă că piețele energetice din UE s-au stabilizat în al doilea trimestru al anului 2024, iar la capitolul producție, România de află pentru prima dată în vârgul clasamentului,
„În premieră, România a devenit deja cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Datele sunt aferente trimestrului al doilea din 2024 și confirmă statutul de lider pe care ni l-am asumat la nivel european, cu o producție de 2,3 miliarde de metri cubi de gaz. Am „detronat” Olanda, care a înregistrat o producție de 2,2 miliarde de metri cubi. Față de anul trecut, producția de gaz românesc a crescut cu 1%”, a comentat, sâmbătă ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
„Marele merit este al Romgaz, compania din portofoliul Ministerului Energiei, care a avut la șase luni o producție de gaz cu 5% mai mare, față de aceeași perioadă a anului trecut. Au pus în producție 7 noi sonde anul acesta, inclusiv 100 Caragele, sondă pusă în producție în doar 75 de zile, record absolut. Iar planurile de investiții continuă. În 2024, Romgaz va aloca 600-800 milioane lei pentru creșterea producției de gaz românesc (la 6 luni, 1,25 miliarde lei, inclusiv investiția în Neptun Deep)”, arată Sebastian Burduja.
„Independența energetică a românilor nu este negociabilă”
Potrivit demnitarului, în aceeași perioadă, românii au beneficiat de al patrulea cel mai ieftin preț la gaz, conform datelor Eurostat. „Iar din 2027, prin gazele de mare adâncime din Marea Neagră, ne vom dubla efectiv producția de gaz românesc. Vom avea un preț și mai bun la gaz, vom atrage și mai multe investiții în economie, și vom susține întreaga regiune să își reducă dependența față de gazul rusesc”, a transmis ministrul Energiei.
Sebastian Burduja a reiterat cu această ocazie determinarea de a continua proiecte strategice, în ciuda opoziției exprimate de unele organizații care militează pentru protecția mediului.
„Înțeleg ca rezultatele și planurile noastre supără multă lume. Recent, o organizație neguvernamentală a încercat să blocheze proiectul Neptun Deep spunând ca la 160 de km de țărmul Mării Negre, în zona exploatării de gaz, ar exista pe fundul mării vestigii antice…Suntem pregătiți să finalizăm toate aceste investiții strategice, oricât de multe interese am deranja. Investițiile sunt de miliarde de euro și au fost pregătite și avizate ca la carte. Independența energetică a românilor nu este negociabilă. Așadar, dragi prieteni, viitorul energiei românești sună tot mai bine. Iar asta înseamnă facturi mai mici, dezvoltare, locuri de muncă mai bine plătite, investiții mai mari”, a conchis ministrul Energiei.
Ce arată datele Comisiei
Direcția Generală pentru Energie din cadrul Comisie Europene arată că piețele UE de gaze și energie electrică au revenit la o situație mult mai stabilă și previzibilă în al doilea trimestru al anului 2024 față de aceeași perioadă din 2023, potrivit noilor rapoarte trimestriale pentru ambele piețe publicate joi. Rapoartele evidențiază accelerarea unui număr de schimbări structurale pozitive, cel mai notabil progres fiind nivelul record al surselor regenerabile (52%) în generarea de energie electrică.
Cel mai recent raport privind piața gazelor subliniază că piețele UE de gaze s-au stabilizat, ajustându-se la schimbările structurale determinate de invazia Ucrainei de către Rusia și de întreruperile aferente aprovizionării cu gaze naturale, precum și la măsurile introduse pentru a face față crizei.
În perioada aprilie-iunie 2024, consumul de gaze din UE și-a continuat declinul structural, determinat de o scădere a producției de energie pe bază de gaze din surse fosile, economii mai mari de energie, cerere redusă și producție în creștere de energie regenerabilă. În general, volumele importurilor de gaze din UE au rămas pe u trend descendent, în timp ce nivelurile de stocare deja ridicate din punct de vedere istoric au continuat să crească. Prețurile de vânzare cu amănuntul la gaze au scăzut cu 4% față de trimestrul precedent și cu 10% mai mici decât în T2 2023, revenind la niveluri observate ultima dată în 2021, înainte de izbucnirea crizei energetice.
Prețurile cu ridicata ale gazelor au continuat să convergă pe piețele interne ale gazelor din UE, facilitate de fluxuri transfrontaliere fluide și de condiții competitive de aprovizionare.
Consumul, producția și stocarea de gaze în UE în T2 2024
- Consumul de gaze în UE a fost de 61 mld m3, o scădere de 6 % (-3,8 mld m3) de la an la an indicând o scădere continuă a consumului de gaz în UE, determinată parțial de o scădere cu 22% a aportului gazului pentru generarea de energie. Comparativ cu trimestrul anterior, consumul a scăzut cu 45% (-49,4 bcm) după încheierea sezonului de încălzire de iarnă.
- Producția internă de gaze în UE a scăzut în continuare la aproape 8 miliarde de metri cubi de producție trimestrială, o scădere cu 8% față de trimestrul precedent și cu 18% mai puțin decât în anul precedent. România (2,3 mld mc) a devenit pentru prima dată cel mai mare producător din UE, urmată de Olanda (2,2 mld mc) pe locul doi și Germania (0,9 mld m3) pe locul trei.
- Nivelul de stocare a gazelor din UE a atins cel mai înalt nivel din 2021 și a fost de 67%, cu 3% mai mare decât în T2-2023. Comparativ cu primul trimestru, rata de umplere a depozitelor a scăzut cu 1%, reflectând retragerile sezoniere pentru încălzire.
Doar 18 state UE au producție de gaze naturale
Producția internă de gaze a UE a fost de 7,7 miliarde mc5, o scădere de 8% față de trimestrul precedent (8,3 miliarde m3) și o scădere cu 18% față de an (de la 9,3 miliarde m3). Producția medie lunară a fost de 2,56 miliarde mc, în scădere cu 8% față de trimestrul precedent (2,77 miliarde mc) și cu 18% mai mică decât în același trimestru din 2023 (când media lunară a fost de 3,1 miliarde mc).
- Producția internă a UE a acoperit 13% din consumul UE în al doilea trimestru al anului 2024. Aceasta a crescut de la 7% în primul trimestru din 2024, creșterea s-a datorat scăderii cu 45% a consumului, care a depășit scăderea de 8% în producție), dar în scădere de la 14% în al doilea trimestru al anului 2023.
- În UE, 18 state membre produc gaze, în timp ce nouă state membre (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Portugalia, Suedia, Cipru) nu au producție de gaze pe teritoriile lor.
- Cei mai mari producători de gaze din UE în al doilea trimestru al anului 2024 au devenit România pentru prima dată, cu o producție totală trimestrială de 2,3 miliarde de metri cubi, o scădere de 4% față de ultimul trimestru și o creștere de 1% față de anul precedent. Fostul producător autohton numărul unu, Țările de Jos, a continuat să-și elimine treptat producția de gaze și a înregistrat o scădere trimestrială de 18% și o scădere de la an la an de 17%, producând 2,23 miliarde mc. Al treilea cel mai mare producător a rămas Germania (0,9 mld mc), urmată de Italia (0,7 mld mc) pe locul al patrulea și Ungaria (0,4 bcm) pe locul cinci.
- Într-o comparație anuală, producția a crescut în șapte state membre (Danemarca: + 37%, Spania: +21%, Grecia: +16%, Ungaria: +12%, Belgia: +10%, Cehia: + 3%, România: +1%), în timp ce a scăzut în cele nouă state membre cu între 46% (Franța) și 1% (Italia). Producția din Austria a rămas neschimbată (+0,46%). Comparativ cu trimestrul precedent, producția a crescut în cinci state membre (DK, HU, ES, HR, SI) cu 1% (SI) și 34% (DK), în timp ce în douăsprezece state membre s-a înregistrat o scădere cuprinsă între -2% (IT) și -74% (FR), potrivit datelor Comisiei Europene.
Sursa foto: Facebook – Sebastian Burduja
Citiți și: