România încheie epoca Băsescu cu un PIB dublu și cu 430 de kilometri de autostradă în plus. ANALIZĂ ZF

Fondatorul imperiului Țiriac Holdings s-a numărat printre cei 1.400 de invitați (față de 1.000 câți erau în anii trecuți) la recepția organizată aseară în sala Unirii din Palatul Cotroceni, unde s-au reunit elitele din lumea business-ului, dar și din lumea sportului.

Bilanțul ultimului deceniu în care Traian Băsescu a fost președinte arată că PIB-ul, exporturile și salariul mediu din România s-au dublat, în timp ce rețeaua de autostrăzi a crescut de trei ori, având la finalul lui 2013 cu 431 kilometri în plus față de 2005.

Pe de altă parte, potrivit unei analize realizate de Ziarul Financiar, lipsa locurilor de muncă și dezindustrializarea din ultimul deceniu au „forțat” peste 2,3 milioane de români să plece la muncă peste hotare, în încercarea de a duce o viață mai bună.

„Astăzi politicienii trebuie să înțeleagă că românii vor în primul rând stat de drept, o justiție în fața căreia toți să fie egali, vor sănătate asigurată tuturor, vor educație, vor autostrăzi. Politicienii care nu vor înțelege acest lucru în câțiva ani vor fi spulberați de același popor român”, a spus aseară, cu lecția învățată, Traian Băsescu.

România încheie epoca Băsescu cu un PIB dublu

În opinia avocatului Valeriu Stoica, fost ministru al justiției, Traian Băsescu este „cel mai bun om politic din România, un om politic curajos, care știe ce înseamnă singurătatea căpitanului de cursă lungă”.

De mandatele lui Băsescu se leagă și arestarea sau deschiderea unor anchete penale pentru 18 foști miniștri, dar și aderarea la Uniunea Europeană începând cu anul 2007.

„Meritul președintelui Băsescu în ultimii 10 ani este că a contribuit la îmbunătățirea sistemului judiciar, pentru că a ridicat permanent această temă”, a admis și Radu Merica, președintele Camerei de Comerț Româno-Germane.

Omul de afaceri Dragoș Anastasiu, proprietar al grupului Eurolines, a spus că acești 10 ani au fost în general buni pentru România, doar că țara a fost afectată în această perioadă de condițiile externe.

„Businessul meu a crescut de cinci ori în această perioadă”, a spus omul de afaceri care conduce în prezent un business de peste 330 de milioane de lei.

La rândul său, Bogdan Drăgoi, consilierul pe probleme economice al președintelui Băsescu și fost ministru de finanțe, a spus că „ultimii zece ani au fost caracterizați de prosperitate”. El este fiul lui Dan Drăgoi, care a fost unul dintre liderii comerțului exterior la începuturile anilor ”90 și un apropiat al politicienilor, în special din PDL.

„În ciuda amenințărilor am avut în această perioadă stabilitatea necesară”, a spus și Crin Andănuț, directorul general al Allianz -Țiriac Pensii Private.

De asemenea, Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie, a spus că ultimul deceniu sub mandatul lui Băsescu „a fost perfect din punctul de vedere al traiectoriei internaționale pe care a aruncat România”.

Cu toate acestea, indicatori precum gradul de urbanizare, care aproape că a stagnat în „era Băsescu” sau natalitatea, care a scăzut la cel mai redus nivel de după al Doilea Război Mondial sunt rezultatele nefaste ale ultimilor zece ani. Iar aderarea României la spațiul Schengen este probabil cel mai mare obiectiv ratat de către șeful statului, Traian Băsescu.

Cu aproape jumătate din populație care încă trăiește în mediul rural și cu peste 2,3 milioane de români plecați la muncă în străinătate, pe lista problemelor lăsate în urmă de Băsescu se numără și salariile a două categorii de angajați din sectorul bugetar: profesorii și medicii. Dacă în 2005 un profesor câștiga cu 8% mai mult decât un angajat cu salariul mediu pe economie, iar un medic avea 91% din valoarea unui salariu mediu, situația s-a înrăutățit în 2013, când atât profesorii, cât și medicii au primit salarii, în medie, cu 10% mai mici decât restul salariaților.

Un alt capitol la care președintele Băsescu nu a „promovat” este cel al industriei: în ultimul deceniu, producția de oțel s-a prăbușit la 3 milioane de tone anual, de la vârful de șase milioane de tone din 2005. Iar o înrăutățire a fost înregistrată și la capitolul vânzărilor de mașini noi: dacă în 2005 România a vândut 215.000 de mașini noi, în 2013 s-au vândut de peste 3,5 ori mai puține – adică doar 60.000.

Totodată, volumul investițiilor străine s-a redus și el grav în vremea crizei, la un nivel anticipat de 2 miliarde de euro anul acesta, de la un vârf de 10 miliarde de euro în 2008.