România, la mijlocul unui clasament mondial care analizează gradul de globalizare din 60 de piețe

România a urcat o poziție, până pe 31, din 60 de piețe analizate într-un clasament realizat de compania de consultanță de audit Ernst&Young, în funcție de gradul de globalizare al economiei, informează Mediafax.

Evoluția României este în linie cu media globală, rezultate deosebite fiind consemnate la capitolul mișcarea forței de muncă, cu 0,77 de puncte peste media globală. Există și valori înregistrate sub nivelul mediei globale, cum ar fi cele de la capitolele schimburi de tehnologie și idei, unde valoarea este cu 0,51 de puncte sub medie, și mișcarea capitalului și finanțelor, cu o valoare cu 0,25 de puncte sub medie. România ocupă poziția a 11-a în rândul celor 22 de piețe în creștere rapidă monitorizate în cadrul studiului, se arată într-un comunicat al Ernst&Young.

„România are o economie deschisă, care a beneficiat din plin de accesul la noile piețe, în special la cele din UE. Ea va beneficia, pe mai departe, de liberalizarea treptată a comerțului mondial și de integrarea comercială tot mai strânsă cu UE. O parte dintre barierele comerțului cu bunuri în cadrul UE, care încă mai persistă în prezent, e posibil să fie eliminate, iar liberalizarea comerțului și a serviciilor, care ar putea aduce beneficii României, va continua, chiar dacă într-un ritm mai lent decât cel prognozat anterior”, apreciază sursa citată.

La nivel mondial, raportul Ernst&Young arată că în pofida creșterii slabe înregistrate în 2012 și a perspectivelor economice incerte pentru 2013 în majoritatea piețelor, globalizarea continuă să avanseze în principalele 60 de economii din lume.

În contextul în care majoritatea prognozelor privind PIB-ul global prevăd o creștere cuprinsă între 3% și 3,5% pentru 2013 și o creștere modestă pentru anii ce vor urma, indexul Ernst & Young estimează că globalizarea va continua să se extindă, iar tehnologia și schimburile transfrontaliere de idei vor constitui principalele ei pârghii de dezvoltare. Indexul arată, de asemenea, că, în ultimele 12 luni, o serie de țări cu economii în creștere rapidă, precum Vietnam, Malaezia, Tailanda, Filipine sau țări mai mici din Europa, precum Belgia și Slovacia și-au îmbunătățit simțitor indicele de globalizare.

Indexul evidențiază faptul că apar tot mai multe piețe, din afara țărilor BRIC (Brazilia, Rusia, India și China), care înregistrează creșteri rapide și se transformă în puncte fierbinți ale business-ului global, grație percepției că sunt mai bine integrate global decât țările BRIC în privința comerțului, a investițiilor, precum și din perspectiva criteriilor culturale și tehnologice. Totodată, aceste piețe înregistrează creșteri economice solide și constante, apropiate de cele ale economiilor fruntașe din grupul BRIC. Turcia, Mexicul și Indonezia vin tare în urma Chinei și a Indiei în privința creșterii PIB-ului în intervalul cuprins între 2000 și 2015. Peru, Columbia, Venezuela, Malaezia și Vietnam, precum și unele țări și regiuni din Africa își pregătesc trambulina care să le propulseze printre cele mai dinamice zone din lume pentru investiții.

Numărul șefilor de organizații chestionați în cadrul studiului care consideră că piețele emergente, altele decât BRIC, vor deveni principala sursă de generare de noi venituri aproape că s-a dublat în ultimii trei ani, de la 26% la 45%. Ca urmare, aceștia includ în planurile lor de viitor țări precum Africa de Sud, Indonezia, Mexic sau Turcia care apar menționate în raport ca zone foarte competitive. Peste 82 % dintre executivii chestionați, provenind din toate zonele geografice, vizează să mărească investițiile pe care le fac în aceste piețe, iar 4 din 10 intenționează chiar să le crească cu peste 10%.

Raportul evidențiază, de asemenea, faptul că inovarea și schimbul de idei și tehnologie pot conferi un avantaj piețelor dezvoltate în competiția cu cele aflate în creștere rapidă. Difuzarea și folosirea tehnologiilor în bandă largă, ale celor sociale, digitale și mobile este mult mai extinsă în aceste piețe, permițându-le să obțină o pondere mai mare din exportul de bunuri și servicii.

Pe măsură ce comerțul cu bunuri și servicii își revine la nivelul de dinainte de declanșarea crizei financiare, iar fluxul de capital înregistrează o creștere constantă, tehnologia și schimburile transfrontaliere de idei vor continua să modeleze extinderea și caracterul globalizării. În condițiile în care integrarea comercială continuă să se stablizeze, se estimează o schimbare de poziție între țările importatoare și cele exportatoare. Economiile în creștere rapidă devin piețe de consum tot mai puternice iar piețele dezvoltate dobândesc o forță tot mai mare în producția și exportul de bunuri și servicii.

„Natura globalizării continuă să evolueze și să se schimbe. Tehnologia asigură noi căi de dezvoltare și consolidare pentru fluxurile de capital, idei și inovații în direcții care sunt încă dificil de anticipat. Provocarea pentru mediul de business este cum să monitorizeze, să evalueze și să răspundă cât mai rapid și mai eficient unui mediu atât de dinamic, care nu mai poate fi gestionat prin soluții standard, ca până acum. În acest context, România poate să câștige în competiția pentru investiții numai prin îmbunătățirea continuă a competitivității economiei”, a declarat Bogdan Ion, country managing partner, Ernst & Young România.

Globalization Index (indexul de globalizare) evaluează și monitorizează performanțele celor mai importante 60 de economii din lume în funcție de 20 de indicatori care urmăresc aspecte cheie în privința intregrării transfrontaliere a afacerilor. Acești indicatori se înscriu în cinci categorii mari: mișcarea capitalului, schimburile de tehnologii și idei, mișcarea forței de muncă și integrarea culturală.

Sondajul a inclus interviuri cu 750 de directori executivi din companii din întreaga lume și s-a derulat în noiembrie 2012, fiind coordonat de The Economist Intelligence Unit.