ROMÂNIA lovită de SECETĂ. „Recolta din acest an nu mai poate fi salvată”. Cum a influențat seceta PIB-ul în ultimii 12 ani

Guvernul Ponta a anunțat un set de măsuri fără precedent pentru combaterea efectelor secetei din acest an. Umăr la umăr cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, premierul Victor Ponta a promis, într-o conferință de presă, mai multe măsuri prin care statul să sprijine producătorii agricoli.

Pe scurt, măsurile se referă la subvenționarea energiei electrice pentru irigații, „urgentarea” investițiilor în infrastructura de irigații, elaborarea unei hotărâri de guvern pentru despăgubirea fermierilor ale căror culturi agricole au suferit de pe urma secetei, precum și crearea unui fond de creditare cu dobânzi preferențiale pentru fermieri.

Foto:Mediafax Foto

De altfel, în mai multe județe – între care Iași, Dolj, Covasna, Hunedoara și Sălaj – seceta a distrus culturile de porumb și floarea – soarelui în proporție de până la 80-100%, reprezentanții direcțiilor agricole vorbind despre o „secetă ca în 1946”.

Citește aici unde sunt cele mai mari probleme provocate de caniculă.

„Frecție la un picior de lemn”, a sunat replica producătorilor agricoli contactați de gândul la deciziile anunțate marți de autorități. „Măsurile vin târziu, sunt pentru recolta de anul viitor. Recolta din acest an nu mai poate fi salvată, de exemplu cea de porumb este compromisă în proporție de 50-100% la nivel național”, a declarat, pentru gândul, Ștefan Poienaru, unul dintre primii zece producători agricoli de pe piața locală.

Cum a tras în jos seceta PIB-ul

Astfel că, deocamdată, nu există evaluări oficiale privind impactul secetei asupra recoltelor din acest an, date care ar putea să stea la baza fundamentării actelor normative prin care să se acorde sprijin financiar producătorilor agricoli.

„Suntem în evaluări, în pregătiri, deocamdată nici Ministerul Agriculturii nu a publicat estimări pe această temă”, a declarat pentru gândul Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Prognoză (CNP), întrebat dacă există estimări privind impactul secetei din acest an asupra Produsului Intern Brut (PIB).

Cert este însă că în anii secetoși, agricultura a tras în jos PIB-ul, după cum reiese din datele statistice.

„În anii cu secetă, agricultura (valoarea adăugată brută în agricultură- n.n.) apare cu minus”, ne-a explicat sintetic șeful CNP datele de la Institutul Național de Statistică (INS). Statisticile arată că, de exemplu, în 2007, când seceta a atins un nivel ridicat, valoarea adăugată brută în agricultură a înregistrat o scădere cu 15,3%, acesta fiind unul dintre factorii care au dus la scăderea PIB-ului față de anul anterior, de exemplu.

Măsurile anunțate marți de autorități:

– Tariful la apa folosită pentru irigații va fi redus cu 50 lei/mia de metri cubi. Reducerea tarifului la irigații va permite creșterea suprafaței irigate cu cel puțin 35.000 hectare, a spus Ponta

– Alocarea suplimentară a 25 milioane euro pentru proiecte de irigații. Ministrul Constantin a menționat inclusiv continuarea finanțării canalului Siret-Bărăgan

– Despăgubirea fermierilor afectați de secetă. Despăgubirile vor fi acordate după încheierea campaniei de recoltat, beneficiarii vizați fiind întreprinderile mici și mijlocii a căror producție a fost afectată cu cel puțin 30%, veniturile acestora urmând să fie compensate, raportat la anii trecuți, cu 80% din pierderea înregistrată în acest an din cauza secetei. O altă categorie de beneficiari va fi reprezentată de fermierii care nu se încadrează în categoria IMM-urilor, aceștia urmând să beneficieze de un ajutor individual de 7.500 euro.

Foto:Mediafax Foto

-Credite mai ieftine pentru agricultori. Ministerul Agriculturii va înființa, în parteneriat cu mai multe bănci, un fond de creditare cu dobânzi preferențiale pentru fermieri. „În zilele următoare, chiar dacă nu am identificat sumele de la Ministerul de Finanțe, am identificat sume din cadrul Ministerului Agriculturii și putem să anunțăm înființarea unui fond de creditare din fondurile de dezvoltare rurală, în parteneriat de finanțare cu băncile”, a spus ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Prin înființarea fondului se va accelera absorbția de bani europeni.

– „Am fost de acord să se solicite Comisiei Europene acordarea de plăți în avans de până la 50% din valoarea plăților directe pentru agricultură în 2012, începând cu 16 octombrie”, a adăugat Ponta.

Ce spune Comisia Europeană: Sprijin de la UE în anumite condiții

Mihail Dumitru, directorul Programelor de Dezvoltare Rurală, din cadrul Directoratului General pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală al Comisiei Europene, a declarat pentru gândul că România ar putea primi de la CE fonduri pentru sprijinirea fermierilor în caz de secetă, dar trebuie îndeplinite mai multe condiții.

„Personal, nu cunosc, la nivel european, niciun instrument specific în caz de secetă, în afara asigurărilor recoltei. În legislația europeană din cadrul Politicii Agricole Comune, sunt prevăzute anumite posibilități de sprijin oferit fermierilor în caz de dezastre/calamități naturale. Seceta dincolo de un anumit nivel poate fi considerată un dezastru natural. Concret, în Regulamentul 1974/2006 privind dezvoltarea rurală există o măsură denumită >. Acestă măsură, dacă a fost inclusă în Programul Național de Dezvoltare Rurală, poate fi activată în caz de dezastre naturale”, a declarat pentru gândul Mihail Dumitru, directorul Programelor de Dezvoltare Rurală de la DG Agricultură.

Ce spun producătorii agricoli despre măsurile de combatere a efectelor secetei anunțate marți de autorități: „Cred că au legătură cu referendumul”

Despre secetă. „Este un an cu fenomene extreme, am avut geruri extreme, în aprilie au fost zone cu precipitații de până la 200 de litri pe mp, iar de o lună asistăm la o secetă severă. Cultura de porumb a fost compromisă în proporție de 50 și 100%. La floarea-soarelui estimăm că se va obține 30-40% din producția prognozată”, spune Ștefan Poienaru.

Foto:Mediafax Foto

– „La porumb ne apropiem de un dezastru. Pierderile sunt inestimabile. Suntem puși să vorbim la trecut de culturi în proporție de 70-100% în unele zone”, este de părere președintele LAPAR, Laurențiu Baciu.

Despre măsurile anunțate de Guvernul Ponta. „Este o frecție la un picior de lemn. Este o treabă pentru noul an agricol. Pentru culturile din acest an nu se mai poate face nimic. Ar fi nevoie de un cadru legislativ pentru a stabili un cadru de subvenționare a irigațiilor”, a declarat Ștefan Poienaru.

– „Cred că au legătură cu referendumul. O să ne mai dea (despăgubiri -n.n.) în noiembrie, înainte de alegeri. Dacă sunt > ar face acum evaluarea (pagubelor – n.n.) astfel încât până în noiembrie să ne dea despăgubirile”, râde Poienaru.

– „Măsurile anunțate azi (marți) sunt o frecție la picior de lemn. A da 7.000 de euro la o exploatație ca a mea, de exemplu, înseamnă plata facturii la energie electrică pe o lună. În cazul exploatației mele agricole, pierderile din cauza secetei din acest an le estimez la 10 miliarde de lei vechi”, arată Laurențiu Baciu.

– „Banii din agricultură se dau la TV. Dacă ai pierdut emisiunea, ai rămas fără bani”, glumește Baciu.

Despre efectele secetei. „Cel mai grav lucru este că fermierii se decapitalizează. Vor avea mari probleme la reluarea ciclului de producție. De la 1 august noi practic lucrăm pentru anul viitor, discuim, arăm, cumpărăm semințe, îngrășăminte. Fermierii mizau pe obținerea de lichidități din recoltele de porumb și floarea-soarelui. Dar cum nu prea vor avea ce recolta, nu vor avea nici lichidități”, avertizează Poienaru.

– „În prezent grâul se vinde cu 1-1,1 lei pe kg, anul trecut pe vremea aceasta prețul grâului era 0,5-0,6 lei /kg. Explicația constă în cererea mult mai mare decât oferta. Producția e mai mică din cauza secetei”, a declarat Baciu.

– „În ultimii trei ani agricultura nu mai este o îndeletnicire a țăranilor, a devenit o afacere. Acum nu avem producție cât am putea vinde. De ce? S-a schimbat piața. A apărut China. Chinezii nu se mai mulțumesc doar cu un pumn de orez, vor pâine albă, vor vin. Pe de altă parte, vedeți mișcările din statele din nordul Africii. Primii care au cumpărat grâu românesc anul acesta au fost libienii”, adaugă Poienaru.

– „Grâul s-a terminat de recoltat. Producția din acest an estimăm că este la jumătate față de cea de anul trecut, când au fost 8 milioane de tone. În aceste zile pleacă în draci grâul din țară. În noiembrie-decembrie probabil că vom importa grâu cu 300 de euro pe tonă”, spune președintele LAPAR. În prezent cotația grâului a ajuns în jurul a 250 de euro pe tonă.