România REEVALUEAZĂ definiția autostrăzii. De ce nu pot deveni autostradă nici la 30 iunie cei 62 de kilometri de asfalt dintre București și Ploiești

Românii vor putea „circula” pe autostrada București-Ploiești (62 km) începând din 30 iunie, acesta fiind noul termen „ferm” anunțat de ministrul Transporturilor, Ovidiu Silaghi. Că vor „circula” este un fel de a spune, deoarece va fi destul de dificil pe de-o parte să intri pe „autostradă”, pe de altă parte să ieși de pe ea. Autoritățile recunosc că „exiturile” nu vor exista în viitorul apropiat. În aceste condiții, ceea ce ar inaugura Guvernul pe 30 iunie nici nu va putea fi denumit „autostradă”. Căci legea spune clar că avem o autostradă doar atunci când există intrări și ieșiri speciale, după cum vom arăta în cele ce urmează.

„Ferm”: 30 iunie

„Termenul pentru autostrada București – Ploiești, de la centura Bucureștiului până la centura Ploieștiului este 30 iunie. Ferm. Trebuia să fie acum în mai, nu au fost respectate termenele și uite așa ne-am lungit. Nu am crezut că va fi atât de departe, dar 30 iunie este un termen real, în urma analizei pe care au făcut-o cei de la minister”, a declarat Ovidiu Silaghi, potrivit Agerpres.

Momentul inaugurării autostrăzii – investiție estimată la 450 de milioane de euro – a fost amânat de mai multe ori, în ultimii ani, cel mai recent termen fiind 15 mai 2012, anunțat de fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu și fostul ministru al Transporturilor Alexandru Nazare.

„Prizonier” pe 62 de km. Definiția „reevaluată” a autostrăzii

Deși autostrada este gata în proporție de 95%, ieșirile nu au fost încă terminate. Astfel că București – Ploiești ar putea deveni autostrada pe care șoferul devine prizonier, având în vedere că pe cei 62 de kilometri nu există nicio ieșire, potrivit stirileprotv.ro. La kilometrul 18, unde ar trebui să fie prima ieșire, în loc de asfalt, este doar noroi. Nu este gata nici punctul de acces de la kilometrul 38.

Fostul ministru al Transporturilor, Alexandru Nazare, ne-a transmis prin consiliera sa că reglementările permit darea în folosință a unui tronson de autostradă fără să aibă finalizate ieșirile.

„Au mai fost cazuri și la Timișoara, și la Constanța când s-a dat drumul la circulație pe tronsoane noi de autostradă fără ca exiturile să fie finalizate. Acestea au fost finalizate ulterior. În acele zone au fost aplicate restricții de viteză”, a declarat pentru gândul consiliera lui Alexandru Nazare, fostul ministru al Transporturilor.

Pe de altă parte, standardele de cost promovate de Transporturi prevăd, printre altele, că pe o autostradă, „intrarea și ieșirea autovehiculelor este permisă numai prin locuri special amenajate denumite noduri rutiere”. Precizarea apare în definiția termenului de autostradă.

„Prin autostradă se înțelege un drum public de interes național, de mare capacitate și viteză, rezervat exclusiv circulației autovehiculelor, prevăzut cu două căi unidirecționale separate printr-o zonă mediană, având cel puțin două benzi de circulație pe sens și bandă de staționare de urgență, intersecții denivelate și accese limitate, intrarea și ieșirea autovehiculelor fiind permisă numai prin locuri special amenajate denumite noduri rutiere. Posedă dotări speciale pentru siguranța și confortul utilizatorilor”, potrivit standardelor de cost în domeniul Transporturilor.

Cu toate acestea, pe viitoarea autostradă București-Ploiești șoferii nu vor găsi, deocamdată, telefoane pentru situații de urgență și nici benzinării.

Ce spune Poliția

La rândul său, comisarul șef al Poliției Rutiere, Lucian Diniță, a evitat un răspuns direct la întrebarea dacă reglementările în vigoare permit darea în folosință a unei autostrăzi fără ca exiturile să fie realizate.

„Problema este cine a aprobat. Eu știu că va avea două (exituri -n.red.), dintre care una la Moara Vlăsiei. Știu că există un standard pentru autostrăzi”, a declarat pentru gândul Lucian Diniță, comisar șef de poliție, directorul Direcției Rutiere din cadrul IGPR.

Operatorii de transport, despre circulația pe autostrada București-Ploiești: „Va fi un calvar”

La rândul său, Augustin Hagiu, reprezentantul Federației Operatorilor Români de Transport, spune că „o autostradă nu poate fi dată în folosință, cu termenul de autostradă, decât dacă are aceste exituri către niște drumuri județene”.

În plus, Hagiu consideră că autostrada București-Pitești nu va prelua aglomerația de pe DN1, din cauză că intrarea pe autostradă este preconizată să se facă destul de greoi, prin sensuri giratorii, care vor bloca circulația.

„Teoria mea este că în continuare mașinile vor ieși din București pe DN1, ca în prezent. Autoturismele ce vor pleca spre munte vinerea, de exemplu, vor prefera să meargă pe DN1 în continuare, nu pe autostrada București-Ploiești. Și asta pentru că pentru a pleca pe autostradă, șoferii ar trebui să intre pe centura Bucureștiului, în zona podului de la Otopeni, să meargă până la Tunari, acolo să se înghesuie la sensul giratoriu care va fi făcut și abia ulterior să iasă. Va fi un calvar”, este de părere Hagiu.

(Click pentru a mări)

Infografic: gândul.info (Corina Vârlan)

Intrarea pe autostradă

Intrarea pe autostradă se va face din șoseaua Petricani sau de pe strada Gherghiței din Colentina. Drumul traversează apoi calea ferată București-Constanța și Pipera, până la centura de nord a Capitalei.

„Mergând pe DN1, mașinile vor ajunge pe centura Ploiești Vest unde se vor întâlni cu traficul comercial în sensul giratoriu care va fi pe centura Ploiești Vest. Vinerea și duminica va fi catastrofă în aceste două puncte”, crede reprezentantul Federației Operatorilor Români de Transport.

Hagiu a explicat de ce vehiculele de marfă nu vor fi interesate să meargă pe autostrada București-Ploiești.

„Șoferii de camion nu vor dori să piardă mai mult timp așteptând să iasă și să intre pe autostradă în loc să circule pe DN1”, crede Hagiu.

Raportul care va elucida cauzele întârzierilor

Reprezentanții Ministerului Transporturilor au anunțat recent că au înființat o comisie de audit de la care așteaptă un raport privind stadiul lucrărilor de construcție pe București-Ploiești.

„Raportul va oferi date tehnice. Raportul își propune să identifice cauzele care au dus la întârzieri în executarea lucrărilor”, au precizat pentru gândul reprezentanți din Ministerul Transporturilor.

Harta tronsonului Moara Vlăsiei-Ploiești, din cadrul autostrăzii București-Brașov:

Sursa: CNADNR

Din comisia care realizează acest raport fac parte oficiali ai MT, CNADNR, consultanți, dar și reprezentanți ai constructorilor, după cum ne-au precizat reprezentanți ai MT.

„Am făcut o vizită pe șantierul autostrăzii București-Ploiești și evident a fost imposibil să o parcurgem cu mașina. Așa că am decis ca azi să mergem din nou, dar într-o formulă complexă, cu o comisie mixtă formată din reprezentanți ai CNADNR și ai ministerului. Așteptăm ca în termen de o săptămână comisia să finalizeze un raport despre autostradă și abia apoi putem vorbi de un termen final”, a declarat pe 15 mai, într-o conferință de presă, consilierul ministrului Transporturilor, Horațiu Buzatu.

Buzatu a menționat că, pe unele porțiuni ale autostrăzii, constructorii nu au început lucrările.

„Nu poate fi vorba de a stabili vreun termen. Sunt porțiuni unde nu s-a dat cu o cazma, unde nu au fost mutate utilitățile și unde încă nu se știe situația juridică a terenului. Alternează porțiuni utilizabile deja cu porțiuni neutilizabile, ceea ce transformă întreaga autostradă într-un drum neutilizabil. Când vom avea concluziile comisiei, vom putea vorbi de o dată de finalizare”, a spus Buzatu.

Daniela Drăghia a demisionat săptămâna trecută de la conducerea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR), iar gândul a relatat că între motive se numără existența unor diferențe de opinie privind strategia de investiții prin fonduri europene pe coridorul IV paneuropean.

Totodată, Buzatu a afirmat recent că după finalizarea analizei de către comisia mixtă MTI va lua o decizie în privința penalizărilor pentru întârzierea lucrării.

Cea mai recentă inspecție oficială la șantierul tronsonului de autostradă București-Ploiești a fost efectuată la finele lunii aprilie de către fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu și fostul ministru al Transporturilor, Alexandru Nazare. Cei doi au afirmat atunci că speră ca autostrada să fie finalizată pe 15 mai.

Penalizări pentru întârzieri

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR) a anunțat, la finele anului trecut, că firmele Euroconstruct Trading 98 și Pa&Co, care fac parte din consorțiul care construiește tronsonul Moara Vlăsiei-Ploiești, în lungime de 42,5 kilometri, parte a autostrăzii București-Ploiești, vor fi penalizate cu 0,05% pe zi din valoarea contractului, pentru că au depășit termenul de finalizare a lucrărilor.

Lucrările la Autostrada București-Ploiești sunt împărțite în două sectoare, respectiv București-Moara Vlăsiei, unde lucrează consorțiul italian Impressa Pizzarotti/Tirrena Scavi, și Moara Vlăsiei-Ploiești, construit de asocierea Spedition UMB/Pa&Co Internațional/Euroconstruct ’98/Com-Axa.

Autostrada București-Ploiești va avea 62 de kilometri, din care în noiembrie erau finalizați 25 kilometri. Valoarea totală a lucrărilor se ridică la 450 milioane euro.