„Cred că este momentul ca statul român să vină cu soluții concrete pentru încurajarea politicilor active în Sănătatea și Securitatea Muncii (SSM) deoarece suntem, încă, departe de o cultură a protecției angajatului, realitate confirmată de cifre. Legislația pune accent în acest moment mai mult pe producția de hârtii și mai puțin pe acțiuni consistente de prevenție. Pentru o frmă cu 2-3 angajați, completarea fișelor nu este o problemă relevantă, dar pentru angajatorii care au 5.000 de angajați, devine o problemă reală”, apreciază consultanții Eurofin.
Impactul financiar minim asupra economiei din cauza accidentelor de muncă este de 11,5 milioane de euro (52 de milioane de lei), care se multiplică de 9 ori, dacă în calcul intră tratamentul medical, întârzierile de producție sau recrutarea și formarea de salariați noi, arată studiul.
Conform celor mai recente date centralizate de Ministerul Muncii și Justiției Sociale și prezentate în raport, sectoarele economiei naționale cu cele mai multe accidente de muncă sunt: comerțul cu amănuntul, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor, transporturi terestre și transporturi prin conducte, construcții de clădiri, silvicultură și exploatare forestieră, la ultimele 3 categorii înregistrându-se și cele mai multe accidente mortale.
Municipiul București, Brașov, Constanța și Sibiu ocupă primele poziții la capitolul accidente de muncă.
„Nu mai vorbim de scăderea moralului salariaților companiei – cu impact direct în productivitate și calitate, creșterea turnover-ului de personal sau publicitatea negative a brandului de angajator. Sumele ar fi fost, în aceste condiții, de cel puțin 8-9 ori mai mari”, spune Daniel Milicescu, expert în Securitate și Protecția Muncii.
România a înregistrat în 2016, 4.424 de accidente de muncă. „Luând în calcul costul mediu lunar al forței de muncă, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, de 3.493 lei/salariat, am determinat o medie a costurilor legate de concediul medical, plus contravaloarea zilelor de muncă pierdute, a celor aferente unui număr minim de zile de spitalizare, a costurilor ce implică cercetarea accidentului (HR, personal juridic, personal specializat în sănătatea și securitatea în muncă – SSM) și amenda minimă care se aplică, conform legislației în vigoare în astfel de situații”, a adăugat Daniel Milicescu.
„În România, legislația din domeniul SSM nu este conectată cu sistemul de asigurări de sănătate, o companie cu 0 accidente de muncă, plătind aceeași sumă ca o companie care înregistrează astfel de incidente”, spune Milicescu.