România, ULTIMUL LOC din Europa la procentul tinerilor absolvenți de facultate

Doar 23% dintre românii cu vârste între 25 și 34 de ani au absolvit o facultate, în timp ce media europeană este de 43%.

Această discrepanță reflectă o realitate complexă, în care mulți tineri români se confruntă cu alegeri dificile în ceea ce privește educația superioară. Potrivit Eurostat, în medie, jumătate dintre femei au urmat o facultate, iar acest trend este valabil atât în România, cât și în celelalte state din Uniunea Europeană.

„Termin o facultate ca să mă angajez pe 3.000 lei? ”

Ciprian, în vârstă de 23 de ani, lucrează în design vestimentar. El nu a absolvit o facultate și consideră că, în contextul României, acest lucru nu l-ar fi ajutat prea mult. El a declarat pentru Știrile PRO TV:

ACTUALITATE Gabriela Firea, măsuri pentru criza LOCUINȚELOR: „Soluții durabile pentru românii care se confruntă cu lipsa accesului la locuințe”

09:11

ACTUALITATE Ion Cristoiu: „TikTok cultivă negarea, este ANTISISTEM”

08:53

„Nu mă ajută cu nimic. Am impresia că dacă aș termina facultatea, m-aș angaja pe un salariu de 3.000 de lei? În afară, dacă aș face aceeași facultate, design vestimentar, aș putea găsi un job bine plătit.”

Carina, pe de altă parte, s-a înscris la facultate, dar nu a frecventat cursurile. A ales să plece într-un schimb de experiență în Statele Unite ale Americii. Ea explică:

„Am trebuit să am două job-uri aici în Cluj ca să pot să mă întrețin. Și majoritatea facultăților sunt destul de costisitoare.”

De ce România e codașă la numărul tinerilor absolvenți?

Ratele scăzute de absolvenți de facultate în România (23%) sunt în contrast cu alte țări europene, unde peste 60% dintre tineri au studii superioare. De exemplu, Irlanda are o rată de 63%. Această discrepanță poate fi atribuită moștenirii din perioada comunistă și migrației puternice.Mulți tineri români aleg să studieze în străinătate, iar aceștia sunt contorizați în țările respective, nu în România. Angajatorii locali susțin că universitățile noastre nu pregătesc tinerii pentru cerințele pieței muncii.

Elena Antoneac, specialist în resurse umane, explică:

„Motivul pentru care s-a ajuns aici este că tinerii nu mai au încredere în actul educațional. Preferă să studieze în străinătate sau să facă cursuri singuri și să se angajeze mai ales în IT, unde dacă știi unu-două limbaje de programare nu te întreabă nimeni de nicio diplomă”.

Cu toate acestea, economiștii subliniază că educația superioară, deși nu garantează un loc de muncă, crește șansele la un trai mai bun. Mihai Roman, profesor de macroeconomie la ASE, adaugă:

„Există o corelație directă între venituri și nivelul de educație. O colaborare mai bună între angajatori și universități ar putea conduce la creșterea numărului de absolvenți care să-și găsească loc pe piața muncii”.

Citește și: România, țara cu cei mai puțini absolvenți de facultate în rândul populației active. Câți bani investește statul în învățământul superior