România va deschide un nou zăcământ de uraniu, aflat în comuna Grințieș, județul Neamț, în condițiile în care singurul zăcământ aflat în prezent în exploatare, cel de la Crucea, este în curs de epuizare, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern inițiat de Ministerul Economiei.
Valoarea totală a investiției este de 407,331 milioane de lei, cu TVA, din care 322 milioane de lei reprezintă lucrările de construcții-montaj. potrivit Agerpres.
Capacitate de exploatare medie anuală de minereu uranifer este de 124.000 de tone, iar durata de realizare a investiției este de 108 luni.
Finanțarea va fi asigurată din surse proprii ale Companiei Naționale a Uraniului S.A. București, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Economiei – Departamentul pentru Energie.
În nota de fundamentare, inițiatorii proiectului precizează că dezvoltarea accentuată de noi centrale nucleare în lume plasează în centrul atenției problema combustibilului, respectiv piața uraniului.
‘Sursa de combustibil este intrinsec fundamentală pentru sustenabilitatea oricărui sistem energetic. Astfel, până în anul 2020 și ulterior, sursele de uraniu disponibile nu vor acoperi integral cererea iar prețurile vor crește constant. Argumentele specialiștilor se bazează pe planurile de dezvoltare a noi unități nucleare (558 în diverse faze în întreaga lume, respectiv în construcție, planificate sau propuse). Previziunile referitoare la construcția de centrale nucleare arată că cererea de uraniu va crește de 4 ori în următorii 10 ani, până la circa 112.000 tone octoxid de uraniu în 2020. Actualele surse de uraniu nu pot satisface un astfel de consum, motiv pentru care este nevoie de surse noi’, se arată în nota de fundamentare.
România folosește uraniu drept combustibil pentru centrala nucleară de la Cernavodă, unde sunt în funcțiune două reactoare și există în plan realizarea altor două.
‘În vederea asigurării materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar funcționării celor două unități nuclearoelectrice, precum și a funcționării în perspectivă a unităților 3 și 4, este obligatorie și urgentă parcurgerea concomitentă a următoarelor două direcții: asumarea deschiderii unei noi capacități naționale de producție și, respectiv, asigurarea cadrului legislativ necesar și participarea pe plan mondial la concesionări de zăcăminte uranifere în vederea exploatării acestora sau la importul de minereu uranifer sau de concentrate tehnice’, au mai spus inițiatorii.
La nivel mondial există o piață dezvoltată a uraniului, cu un grad ridicat de stabilitate. La această stabilitate contribuie și existența unor rezerve semnificative de uraniu în zone geografice lipsite de conflicte.
‘Consultanțele internaționale indică implementarea unor măsuri cum ar fi de exemplu sprijinul guvernamental pentru toate proiectele ce vizează ciclul combustibilului nuclear, caracterizate prin costuri mari și durate de realizare îndelungate. Această măsură este justificată prin prisma necesității abordării echilibrate a celor trei piloni ai strategiei europene (schimbările climaterice, eficiența economică și siguranța energetică). Crearea unei noi capacități de producție în România în acest context, asigură premisele certe ale realizării unui echilibru, care trebuie să ofere o siguranță energetică a țării în condiții de eficiență economică atunci când cadrul general al energeticii nucleare românești nu poate capăta contur decât prin importuri de minereu de uraniu și concentrate tehnice sau concesionări de zăcăminte în alte zone ale lumii’, se mai arată în nota explicativă.
Compania Națională a Uraniului are în prezent un singur zăcământ în exploatare, cel de la Crucea-Botușana, județul Suceava, a cărui licență de concesiune își încetează valabilitatea în aprilie 2015. Acest zăcământ este în curs de epuizare, se mai precizează în proiect.