Românii care trebuie să încheie două polițe de asigurare pentru locuință în loc de una. Sancțiunile pe care le riscă persoanele care nu au asigurare obligatorie pentru casă
Românii ar putea beneficia, în curând, de un nou sistem care va permite acoperirea riscurilor obligatorii și a celor suplimentare la care sunt expuse locuințele prin intermediul unei singure asigurări, potrivit reprezentanților Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID).
„Departamentele tehnice ale PAID și ale asiguratorilor acționari PAID lucrează, în prezent, la punerea la punct a acestui nou mecanism care va necesita atât o perioadă de implementare, cât și una de testare, pentru a fi funcțional. Dorim ca emiterea poliței obligatorii să se realizeze conform unei practici unitare, care să fie folosită de către companiile de asigurare astfel încât să se simplifice procedura actuală pe care trebuie să o parcurgă asigurații”, a declarat pentru gândul Aurelia Cristea, director general al PAID.
„Îmi doresc ca PAID să implementeze această procedură în cel mai scurt termen, tehnic posibil. Imediat ce avem rezultatele primelor testări, va fi anunțat termenul de la care această practică este funcțională, cu toate detaliile aferente”, ne-a mai explicat Cristea.
În momentul de față, unii dintre proprietarii din România sunt obligați să încheie atât o poliță de asigurare obligatorie (PAD), cât și una facultativă, pentru că valorile de piață ale locuințelor pe care le dețin sunt mai mari decât sumele minime care pot fi asigurate prin PAID.
FOTO: Silviu Matei/Mediafax Foto
Spre exemplu, o persoană care locuiește în mediul urban și este proprietara unui apartament în valoare de 80.000 de euro trebuie să încheie o poliță PAD, de 20 de euro, pentru a se asigura în cazul daunelor produse de inundații, alunecări de teren sau cutremure. Suma asigurată printr-o astfel de poliță va fi de 20.000 de euro. Pentru restul valorii apartamentului său, de 60.000 de euro, persoana este nevoită să încheie și o poliță de tip facultativ. Aceasta din urmă poate să acopere fie tot riscurile celor trei catastrofe naturale de mai sus, fie o gamă mai extinsă de daune.
Procedura de integrare a poliței obligatorii în cea facultativă va fi însă valabilă doar în cazul asiguratorilor acționari PAID, iar decontarea primei de asigurare se va efectua de către asiguratorul care a emis polița, așa cum se întâmplă și în momentul de față.
Românii care încheie însă o asigurare facultativă cu o societatea de asigurare care nu este membră a Pool-ului vor fi însă obligați în continuare să încheie două polițe. „Într-o astfel de situație, asiguratul va încheia două polițe, cu prioritate, cea obligatorie și cea facultativă, care va avea fransiza de 20.000 de euro sau 10.000 de euro, pentru riscurile de cutremur, inundații și alunecări de teren”, a mai declarat pentru gândul Cristea.
Proprietarii care nu au încheiat asigurări obligatorii au riscat sancțiuni de aproape 2 miliarde de lei în primul trimestru al anului 2012
În primul trimestru al anului 2012, numărul contractelor de asigurare facultativă în vigoare încheiate de către proprietarii de locuințe depășea ușor 4 milioane, aproape dublu față de numărul contractelor în vigoare din primul trimestru al anului trecut, potrivit datelor făcute publice de reprezentanții Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.
Primele brute subscrise au scăzut însă în trimestul 1 al anului 2012 față de trimestrul 1 al anului 2011 cu peste 48,8 milioane de lei, ajungând la valoarea de 119.320.727 lei. Indemnizațiile brute plătite în primele trei luni ale anului în curs au crescut însă cu aproape 6 milioane de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând de la 8,6 milioane de lei la 14,5 milioane de lei.
În primele șase luni ale anului 2012, românii au încheiat polițe facultative pentru asigurarea proprietăților și a altor bunuri în fața incendiilor și a daunelor produse de calamități naturale în valoare totală de 544.613.350 lei, în scădere cu 10% față de semestrul 1 al anului 2011, conform datelor făcute publice de către reprezentanții CSA.
În aceeași perioadă de timp indemnizațiile brute plătite pentru astfel de asigurări au scăzut și ele cu 21,19% față de semestrul 1 al anului 2011, ajungând la 107.165.216 lei.
Pe de altă parte, la finalul lunii martie a acestui an, erau în vigoare doar 496.270 de polițe obligatorii, față de 479.188 de polițe în vigoare în aceeași perioadă a anului 2011. Având în vedere faptul că proprietarii care nu au încheiat o astfel de asigurare pentru locuințele pe care le dețin pot fi amendați, de către autoritățile locale, cu sume cuprinse între 100 și 500 de lei, doar în primul trimestru al anului 2012 valoarea totală a amenzilor cu care ar fi putut să fie sancționați aceștia era de peste 1,78 miliarde de lei.
La finalul semestrului al doilea al anului 2012, numărul polițelor de asigurare obligatorie a scăzut la 423.907, potrivit datelor PAID.
De asemenea, dacă proprietarii nu au încheiat PAD pentru locuințele pe care le dețin, în cazul în care acestea vor fi afectate de către cele trei tipuri de catastrofe naturale, mai exact cutremur, inundații sau alunecări de teren, ei nu pot primi despăgubiri de la bugetul de stat.
Harta zonelor predispuse la apariția catastrofelor naturale din România și din statele vecine
Sursă: CSA
În ce constă asigurarea obligatorie în caz de dezastre naturale
Proprietarii construcțiilor care au destinația de locuințe trebuie să încheie polițe de asigurare obligatorie care să acopere daunele produse de catastrofele naturale, mai exact de cutremure, inundații și alunerări de teren. O astfel de poliță de asigurare obligatorie (PAD) se încheie pe o perioadă de un an între proprietari și societățile de asigurare acționare PAID.
Societățile de asigurare acționare PAID sunt ABC Asigurări, Astra Aigurări, Carpatica Asig, Certasig, City Insurance, Credit Europe Asigurări, Euroins România, Generali, Grawe România, Groupama România, Platinum Asigurări și Uniqa Asigurări.
În funcție de tipul de construcție care trebuie asigurată, primele de asigurare pentru PAD pot avea cel mult valoare de 20 de euro. Astfel, în cazul în care construcția pentru care se încheie asigurarea obligatorie se încadrează în tipul A, având structură de rezistență din beton armat, metal, lemn sau având pereți exteriori realizați din piatră, din cărămidă arsă sau din alte materiale rezultate în urma unui tratament termic sau chimic, prima de asigurare va avea valoarea de 20 de euro, iar suma asigurată va fi de 20.000 de euro.
FOTO: Octav Ganea/Publimedia
În cazul construcțiilor care se încadrează, conform ordinului nr 15/2012, în tipul B, mai exact au pereți exteriori realizați din cărămidă nearsă sau din alte materiale care nu au fost supuse unor tratamente termice sau chimice, prima de asigurare va avea valoarea de 10 euro, iar suma asigurată va fi de 10.000 de euro.
Suma asigurată se micșorează după producerea unei daune în urma catastrofelor naturale cu suma plătită drept despăgubire și rămâne astfel până la finalul perioadei de asigurare. Asigurarea continuă astfel doar cu suma asigurată rămasă.
De asemenea, proprietarii sunt obligați să încheie noi asigurări obligatorii pentru locuințe în cazul în care valoarea despăgubirilor atinge limita maximă după producerea unor cutremure, inundații sau alunecări de teren.
Care este procedura de acordare a despăgubirilor
Proprietarii pot să obțină despăgubiri, în cazul în care locuințele asigurate sunt afectate de cele trei catastrofe naturale, pe baza unor acte emise de către autoritățile naționale de seismologie, de geologie, de meteorologie sau de hidrologie care au capacitatea de a constata starea de dezastru natural.
Românii trebuie să facă o cerere de despăgubire, în scris, către asiguratorul care a eliberat PAD în numele PAID. În cazul persoanelor care beneficiază de ajutor social, o astfel de cerere de despăgubire se adresează direct celor de la PAID.
FOTO: Gigi Ciuncanu/Mediafax Foto
Plata despăgubirilor se va face ulterior direct de către reprezentanții PAID, în baza centralizatorului transmis de asiguratorul care a efectuat constatarea și evaluarea prejudiciilor.
Care sunt riscurile ce nu sunt acoperite de asigurarea obligatorie
O asigurare obligatorie împotriva cutremurelor, a alunecărilor de teren și a inundațiilor nu acoperă:
– prăbușirea locuinței sau alunecările de teren produse, înlesnite sau agravate de săpături, lucrări de prospecțiune, explorări sau exploatări miniere sau petroliere;
– inundații produse de schimbarea artificială a cursurilor de apă sau de umplerea lacurilor de acumulare până la nivelul deversorului;
– tasarea terenului de fundație sub sarcina construcției sau din alte cauze;
– formarea crăpăturilor în terenul de fundație sau în terenul din preajma clădirii din cauza contracției sau a dilatării volumului terenului în urma înghețului sau a dezghețului;
– daunele apărute la anexele care nu fac corp comun cu locuința asigurată, cum ar fi garajele, magaziile, șoproanele sau grajdurile, dar și daunele apărute la instalațiile sau la amenajărilor speciale, precum piscinele, saunele și rampele auto;
– terenul aflat în preajma locuinței, dar care nu este asociat ei și nu face obiectul asigurării;
– alte bunuri care nu au destinația de locuință;
– daune apărute la locuințele construite în zone interzise;
– prăbușirea locuințelor din cauza defectelor de construcție.
Cei de la PAID nu acordă nici despăgubiri care să acopere costurile de cazare provizorie până la refacerea locuinței asigurate prin PAD, chiar dacă aceasta a suferit daune în urma producerii unui risc acoperit în asigurarea obligatorie.
Nu vor beneficia de despăgubiri nici proprietarii care nu și-au îndeplinit obligațiile ce decurg din contractul de asigurare, nici cei în cazul cărora se constată că în declarații apar falsuri, aspecte frauduloase, exagerări sau omisiuni care pot induce în eroare PAID sau asiguratorul și nici cei în cazul cărora pagubele au fost fie favorizate, fie agravate din culpă.
Reprezentanții PAID consideră culpă în producerea sau mărirea pagubelor suferite de o locuință situațiile în care proprietarul agravează intenționat efectelor unei catastrofe naturale sau își construiește clădirilor în zone interzise de autorități, despre care se știe că sunt predispuse la apariția inundațiilor, a prăbușirilor sau a alunecărilor de teren.