Românii își pun mai mulți bani în depozite. Față de anul trecut, creșterea este de aproape 15%, în termeni reali

Depozitele în lei ale populației au crescut semnificativ, în decembrie față de aceeași lună din 2022, în contextul unui an cu o inflație ridicată și dobânzi mari la credite, potrivit informațiilor date publicității marți de Banca Națională a României

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali – categorii care include  gospodăriile populației și alte sectoare decât cele de stat, societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare –  au crescut în luna decembrie 2023 cu 3,3% față de luna anterioară, până la nivelul de 573,95 de miliarde de lei, iar față de aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 11,8%, ceea ce, în termeni reali, înseamna 4,9%, potrivit BNR.

Depozitele în lei ale gospodăriilor populației au crescut cu 3,8% față de luna anterioară, până la 218,29 miliarde de lei și cu 22,4% (14,8% în termeni reali) față de aceeași perioadă a anului anterior.

În ceea ce privește depozitele în valută ale gospodăriilor populației (exprimate în lei) acestea au crescut mult mai puțin față de luna precedentă și chiar au scăzut față de anul trecut. Asfel, acestea au crescut cu 0,4% față de luna noiembrie 2023, până la 119,69 de miliarde de lei (exprimate în euro, acestea au crescut cu 0,3%, până la 24,06 miliarde de euro). Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022, scăderea acestui indicator exprimat în lei a fost de 3,8% (-4,3%, în cazul exprimării indicatorului în euro).

Cum a evoluat inflația

Diferența dintre creșterea cantitativă și cea reală este determinată de evoluția inflației. În luna decembrie, aceasta a scăzut ușor cu 0,1%, de la 6,7% în luna noiembrie, la 6,6% în luna decembrie 2023. De asemenea, rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2023 – decembrie 2023) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2022 – decembrie 2022) a fost de 10,4%, potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică.

„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației se va mări în prima lună a anului curent și își va relua apoi descreșterea graduală, pe o traiectorie mai joasă decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023. Creșterea va fi antrenată de majorarea și introducerea în luna ianuarie a unor taxe și impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, în timp ce scăderea ulterioară a ratei inflației va avea, pe mai departe, ca resorturi majore factori pe partea ofertei – prioritar efecte de bază dezinflaționiste și corecții descendente ale cotațiilor materiilor prime agroalimentare și ale cotației țițeiului –, precum și dinamica în descreștere a prețurilor importurilor”, arăta BNR, în urma ședinței Consiliul de administraţie pe probleme de politică monetară, de vineri, 12 ianuarie, când a decis menținerea dobânzii-cheie.

Banca centrală preciza că incertitudini și riscuri la adresa perspectivei inflației decurg totuși din pachetul integral de măsuri fiscal-bugetare implementat recent în vederea susținerii procesului de consolidare bugetară, precum și din măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază ce urmează să expire în luna februarie 2024.

Sursa foto: Shutterstock