Românii s-au obișnuit cu criza, dar resimt efectele negative din ce în ce mai mult

Românii s-au obișnuit cu perioada de criză, însă efectele acesteia îi afectează negativ la nivel personal din ce în ce mai mult, având în vedere că recesiunea durează de mai mult de trei ani, potrivit unui studiu realizat de 360insights, informează Mediafax.

„În 2012, situația este destul de similară cu cea înregistratată în anul precedent. Românii s-au obișnuit din ce în ce mai mult cu fenomenul economic numit criză, le este familiar, devenind o constantă a vieții lor. Totuși, faptul că se află în recesiune de mai mult de trei ani face ca efectele crizei să îi afecteze la nivel personal din ce în ce mai mult. Astfel, cu toate că s-au obișnuit să «conviețuiască» cu criza, povara greutăților nu devine mai ușoară, ci dimpotrivă se adâncește”, se spune în studiul „Evoluția percepției românilor asupra crizei financiare (perioada 2009 – 2012)”,

Cele mai importante efecte ale crizei la nivel general în România sunt, potrivit persoanelor intervievate, pierderea locurilor de muncă (97%), scăderea salariilor (95%), reducerea cheltuielilor (95%) și nesiguranța familiei (96%).

UPDATE CARAMBOL pe DN 72, în județul Dâmbovița. Au fost implicate două autocamioane și un autoturism, iar o cisternă cu GPL a luat foc după impactul violent

21:30

VIDEO NETANYAHU anunță „progrese” în negocierile cu Hamas, dar este prudent asupra perspectivelor unui acord

20:52

La nivel personal, 57% dintre respondenți spun că ei sau apropiații lor au fost afectați de pierderea locului de muncă, 79% se tem pentru siguranța familiei lor, în timp ce 70% au răspuns că li s-au tăiat salariile, iar 89% că și-au redus cheltuielile.

Rezultatele studiului arată că 79% dintre românii din mediul urban afirmă că România este afectată de recesiune.

Prezența cotidiană a crizei a dus la un nivel mai ridicat de informare al românilor în ceea ce privește conținutul și consecințele acesteia, astfel că 55% dintre cei intervievați afirmă că știu ce pârghii are recesiunea. În rândul acestora se găsesc cu precădere tineri și adulți de 25 până la 54 de ani, dar și persoane cu studii superioare și venituri ridicate.

Obișnuința cu criza nu îndepărtează însă incertitudinea, astfel că 48% dintre respondenți spun că sunt confuzi în ceea ce privește situația actuală. Cele mai afectate de această nesiguranță sunt persoanele de peste 35 ani, dar și cele cu nivel scăzut de educație sau venit.

„Fără a face excepție de la situația Europei, România traversează în continuare o perioadă de criză economică și financiară. Acest fapt nu este un subiect de interes doar la nivel înalt, fiind și o preocupare cotidiană a românilor. Pronosticurile și diagnosticele pe tema recesiunii prezentate în mass-media, instabilitatea de pe scena politică, manifestațiile din București din luna februarie, dar și greutățile întampinate în viața de zi cu zi îi fac pe români să afirme că în 2012 criza economică este încă prezentă în România, dar și în viața lor, efectele sale fiind chiar mai vizibile decât anul trecut”, afirmă reprezentanții 360insights.

Percepția asupra crizei s-a modificat din 2009, când românii auziseră de criză, credeau că s-a instalat și în România, însă spuneau că era totuși departe de ei, neafectându-le universul personal. În plus, ei credeau că va fi un moment trecător și afirmau cu optimism că totul se va rezolva în scurt timp.

În 2010, după ce experimentaseră deja un val de măsuri de austeritate, românii au devenit tot mai conștienți de amploarea fenomenului și de faptul că efectele sale au început să ajungă și în viața de zi cu zi. Panica și nesiguranța au reprezentat, în aceste condiții, principalul mod în care românii s-au manifestat în fața primelor momente de cumpănă economică și socială.

În 2011 românii au acceptat că recesiunea a ajuns în România, dar și în viața lor cotidiană, și au trecut de la starea pasivă de panică la proactivitate, căutând soluții care să îi ajute să facă față greutăților.

Studiul a fost realizat de compania 360insights be baza datelor culese în luna martie prin intervievarea telefonică a 800 de persoane cu vârste între 16 și 64 de ani.