Rovana Plumb promite pensii și salarii mărite din 2015

Ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Rovana Plub, spune, în interviul acordat agenției MEDIAFAX, că instituția pe care o conduce are nevoie de revigorare și reformare și că dorește să se concentreze în special pe politicile de ocupare, dar și pe cele care țin de familie și protecție socială.

Rovana Plumb vorbește de prima decizie importantă pe care a luat-o ca ministru al Muncii, respectiv reînființarea, după patru ani, a Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, prin desființarea Direcției de Protecție a Copilului din minister și a Oficiului Român pentru Adopții, Ministrul argumentează decizia prin faptul că metodologia de coordonare privind protecția copilului trebuie să fie „sub o singură baghetă”, nu să existe două structuri instituționale care să se ocupe de același domeniu.

Întrebată dacă ar susține redeschiderea adopțiilor internaționale în condițiile unor reglementări foarte stricte, ministrul Muncii spune că, în prezent, nu există nicio discuție în Guvern sau la nivelul altor instituții guvernamentale cu privire la acest subiect. Ministrul precizează că, în cel mai scurt timp, instituționalizarea copiilor mai mici de trei ani va fi interzisă.

Referindu-se la pensii, Rovana Plumb spune că, în 2015, ar putea fi majorate cu cel puțin 4% și cel mult 4,3 – 4,4%. Ministrul dă asigurări că există bani pentru acest lucru, dar și că angajații tineri care contribuie în prezent la sistemul de pensii își vor primi drepturile cuvenite atunci când vor ajunge la vârsta de pensionare.

Rovana Plumb vorbește, în interviul acordat MEDIAFAX, și despre modificările care ar urma să fie aduse Legii pensiilor, dar și despre faptul că în acest an se va elabora proiectul de lege care va stabili modul în care se va face plata pensiilor din Pilonul II.

Ministrul mai spune că se lucrează la modificarea Legii salarizării unitare și aceasta va deveni aplicabilă din 2015, iar până atunci, pentru a stimula angajații care fac performanță în sistemul public, se analizează posibilitatea acordării unui premiu de merit, echivalentul a două salarii, în trimestrul IV al acestui an.

În ce privește salariul minim brut pe țară, Rovana Plumb spune că nivelul acestuia va crește cu 12,5% începând cu 1 iulie 2014, ajungând la 900 de lei, iar în 2016 va fi 1.200 de lei, cu 33% mai mare decât în iulie 2014. Ministrul susține că banii necesari pentru aceste creșteri sunt asigurați.

Prezentăm integral interviul acordat de Rovana Plumb agenției MEDIAFAX:

Reporter: Ați trecut de la Ministerul Mediului la gestionarea problemelor care țin de Ministerul Muncii, cu o problematică complet diferită, diversă și foarte dificilă. Ce credeți că vă recomandă pentru acest post?

Rovana Plumb: În primul rând, vreau să vă spun că sunt onorată că ocup acest portofoliu. Desigur că a fost o decizie politică, dar a fost și una personală. De când mă știu, îmi place să lucrez împreună cu oameni, pentru oameni, și cât am fost ministru la Mediu am încercat, încă din perioada în care eram membru în Parlamentul European, să îmbin politicile sociale cu politicile de mediu, pentru că aceasta este noua viziune, nu numai la nivelul Uniunii Europene, ci la nivel internațional, și nu am fost străină nicio clipă de politicile din domeniul muncii și protecției sociale. Am activat în cadrul Parlamentului European în Comisia pentru muncă și afaceri sociale, fiind membră și în Comisia pentru egalitate de șanse între femei și bărbați și în Comisia pentru mediu, sănătate și siguranță alimentară. De asemenea, în calitatea pe care am avut-o ca vicepreședinte de grup al socialiștilor și social-democraților europeni, am avut multe inițiative și rapoarte în domeniul social. În domeniul muncii, un prim exemplu care îmi vine acum în minte este că am fost prima care am ridicat la nivelul dezbaterii europene problematica copiilor rămași singuri acasă în urma plecării părinților la muncă în străinătate. Am avut un raport în Parlamentul European privind feminizarea sărăciei în Uniunea Europeană, în care am pus accentul pe modul în care trebuie să construim politicile europene, deci implicit și în România, pentru a îmbunătăți situația femeii pornind de la faptul că efectele crizei economice și financiare au avut un impact social în special în rândul femeilor din Uniunea Europeană. Așa că pentru mine este o bucurie și vreau să vă spun că, deși am trei săptămâni astăzi de când sunt la Ministerul Muncii, am început să cunosc mai multe detalii și să consider că este loc de o revigorare și de o reformare a întregului sistem în acest domeniu.

Rep.: Pentru că vorbeați de o revigorare a unor segmente din minister, care sunt lucrurile prioritare și care vi se pare domeniul cel mai dificil din acest minister?

R.P.: În primul rând vreau să vă spun că Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice este un minister de sinteză, care coordonează politicile în toate aceste domenii. Ca viziune, mă voi concentra pe zona de ocupare, pentru că aici avem nevoie de creșterea numărului de locuri de muncă și, prin politicile pe care le „desenăm” ca Guvern, vizăm reducerea numărului de șomeri în rândul tinerilor. Aici avem programe finanțate european, care sunt concrete și țintite către această categorie. De asemenea, avem bursa locurilor de muncă, ce se organizează permanent, și tot în ceea ce privește liniile de ocupare, vrem să venim cu o noutate, respectiv locurile de muncă verzi într-o economie care dorește să tranziteze către o economie „green and smart”. În ceea ce privește zona de familie, de protecție socială și de persoane vârstnice, aici viziunea se conturează în felul următor: tot ceea ce înseamnă asistență socială o cuplez cu conceptul de familie, pentru că în familie avem și copii, și tineri, avem și vârstnici, și părinți, mame, tați, bunici și alte rude, care fiecare are problemele lui și vrem ca în acest concept al asistenței sociale să predomine cât mai mult conceptul familiei. Aici avem câteva priorități, respectiv dezvoltarea serviciilor sociale în sprijinul copiilor, dar și a persoanelor care au nevoie de asistență socială. Lucrăm acum cu colegii din Parlament pe noua Lege privind economia socială, care va fi finanțată pe diverse direcții strategice, prin fondurile venite de la Uniunea Europeană, atât în actualul cadru financiar, cât și în următorul. Nu pot să spun, în momentul de față, că este un domeniu mai greu decât altul, pentru că aici avem de-a face cu sufletele oamenilor, care au diverse probleme, și toate domeniile reprezintă o prioritate, pentru că încerc să văd în spatele cifrelor că de fapt există oameni și că atunci când faci politici trebuie să te gândești la oameni. Sigur că, din punct de vedere tehnic, trebuie să iei în calcul și indicatorii și cifrele, dar atunci când tranșezi, trebuie să iei în calcul faptul că în spatele lor există suflete.

Rep.: Președintele Traian Băsescu a criticat miercuri, la bilanțul SRI, „egoismul” unor instituții care nu vor să-și cupleze bazele de date, afirmând că în acest fel se riscă unele atacuri cibernetice, dând exemplu Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor. Ați primit vreo solicitare în acest sens? Veți lua vreo măsură?

R.P.: Am trei săptămâni de când sunt la acest minister și nu am avut până în momentul de față posibilitatea să intru analitic pe toate domeniile. În momentul în care voi avea informații, voi comunica.

Nivelul minim cu care putem mări pensia este 4%, iar cel maxim este 4,3 – 4,4%

Rep.: Ați anunțat în cadrul audierilor din Parlament că în acest an pensiile vor fi indexate, cel mai probabil, cu 4%. Colega dumneavoastră de cabinet, ministrul Finanțelor, Ioana Petrescu, s-a arătat sceptică în privința posibilităților financiare și a afirmat că va trebui să aibă o discuție cu dumneavoastră. Ați avut această discuție, cu ce argumente ați mers?

R.P.: Am avut o discuție cu doamna ministru Ioana Petrescu. Aș putea spune că vorbim aproape în fiecare zi la telefon, pentru că sunt probleme punctuale pentru care trebuie să luăm decizii rapide în ceea ce privește majorarea pensiilor. I-am spus că se poate face, am și relatat în conferința de presă privind recalcularea pensiilor și majorarea acestora cu 63 de lei în medie pentru toți cei care au intrat la pensie începând cu ianuarie 2011. Gândiți-vă că este totuși prima oară, după ce patru ani de zile nivelul pensiilor a fost nemodificat, când Guvernul Ponta a luat această decizie, de a majora pensiile începând cu anul 2013, iar în anul 2014 a fost o primă majorare conform prevederilor legale. Mai mult decât atât, am recalculat și am reușit această majorare. Ce pot să vă spun în momentul de față este că pentru anul 2015, dat fiind că avem deja cifra ratei inflației din 2012, de 3,79, nivelul minim cu care putem mări pensia este 4%, iar cel maxim este 4,3 – 4,4%.

Rep.: Ce modificări veți face la Legea pensiilor și de ce considerați că este necesară modificarea ei?

R.P.: Modificările pe care le avem în vedere vizează simplificarea legislației. Vrem reglementări legislative care să simplifice situația și pentru oamenii care intră în contact cu instituțiile, nu doar pentru funcționari. Punctual, vrem modificarea sau abrogarea unor dispoziții privind asigurarea în sistemul public de pensii pe bază de declarații individuale de asigurare, ca urmare a preluării, din 1 iulie 2012, de către ANAF, a colectării contribuțiilor de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente. De asemenea, vrem o reglementare a posibilității de valorificare la pensionare a informațiilor din arhiva electronică a Casei Naționale de Pensii, în situația în care persoana care solicită pensionarea nu se mai află în posesia carnetului de muncă. Mai avem în vedere o reglementare privind obligativitatea unirii dosarelor de pensie în situația persoanelor care beneficiază de o pensie plătită de Casa Teritorială de Pensii și o alta plătită de Casa Sectorială de Pensii. Toate modificările vor fi discutate cu asociații ale pensionarilor, cu colegii mei din celelalte instituții, cu parlamentari, astfel încât să avem o facilă implementare a politicii în domeniul pensiilor pentru Pilonul I.

Rep.: Un studiu făcut recent asupra sistemului de pensii a arătat că acesta este sustenabil doar până în anul 2030, în condițiile actuale. Ce garanții oferiți angajaților tineri de astăzi, care contribuie la sistemul public de pensii, că bugetul de stat le va putea asigura pensia pentru care ei au contribuit?

R.P.: În mod sigur pot să vă spun că sistemul de pensii în România este sustenabil și că nu trebuie să existe nicio îngrijorare. Tocmai de aceea mi-am asumat responsabilitatea, pentru ca pe anumite scenarii, care sunt pozitive sau poate mai puțin optimiste, să putem să intervenim cu acele politici care să consolideze sistemul de pensii, cu referire la sistemul public de pensii, dar nu numai. Chiar astăzi am avut o discuție cu reprezentanții asociațiilor administratorilor de fonduri private de pensii din România și anul acesta vom lucra și împreună cu ASF, astfel încât să putem să reformăm sistemul de pensii în sensul sustenabilității lui, dar și al obținerii unei pensii decente. Deci viziunea mea este ca pe tot ceea ce înseamnă sistem de pensii în România, fie că vorbim de public, fie că vorbim de privat, să asigurăm un echilibru între sustenabilitatea sistemului și o pensie decentă.

Rep.: Ați stabilit și cum anume veți face acest lucru?

R.P.: În momentul de față, pentru a putea să avem o astfel de viziune, beneficiem de asistență tehnică din partea Băncii Mondiale, care va veni cu anumite prognoze și previziuni în acest domeniu. De asemenea, este nevoie să finalizăm o analiză de impact clară a modului în care evoluează sistemul de pensii în România, mă refer și la cel public și la cel privat, însă, în ceea ce-i privește pe tineri, nu trebuie să existe niciun fel de îngrijorare, pentru că avem deopotrivă Pilonul I și Pilonul II. Am discutat în cursul zilei de astăzi că vom lucra pentru a elabora Legea privind plata pensiilor din Pilonul II.

Rep.: Când credeți că va fi gata această lege și pentru ce mod de plată optați, integral, gradual sau mixt?

R.P.: Până când nu voi avea o analiză clară privind impactul fiecărui tip de sistem, nu pot să iau nicio decizie, pentru că totul se bazează pe anumite scenarii care trebuie să conducă la sustenabilitatea sistemului și la o pensie decentă.

Rep.: Cota virată de la sistemul public de pensii la sistemul de pensii obligatorii va putea să crească la 6% până în 2016, așa cum prevede legea, având în vedere că deja există întârzieri de un an?

R.P.: Acolo unde este lege nu este tocmeală. Conform legii, cota de contribuție la fondul de pensii se majorează cu 0,5 puncte procentuale pe an. Vom vedea dacă se pune problema schimbării acestui calendar, dar chiar și în situația întârzierii de care vorbiți, nu au intervenit până în prezent modificări decisive.

Legea salarizării unitare va fi aplicabilă din 2015

Rep.: Fostul ministru al Muncii, Mariana Câmpeanu, a afirmat că legea salarizării unitare trebuie modificată și își propunea să facă acest lucru până la sfârșitul anului trecut, pentru a intra în vigoare în acest an. Nu s-a întâmplat acest lucru. Dumneavoastră în cât timp credeți că am putea avea o Lege a salarizării echitabilă, aplicabilă și prin ce modificări ar putea ajunge la forma ideală?

R.P.: Cât de curând. Îmi doresc acest lucru, pentru că într-adevăr administrația publică trebuie privită prin prisma nevoii de a fi mult mai eficientă, dar și prin prisma nevoii de motivare a personalului care lucrează. Și atunci ne vom uita către actuala Lege a salarizării unitare, care nu este pusă în aplicare și nu a fost pusă de către Guvernul Boc de foarte mult timp, la fel cum s-a întâmplat și cu Legea pensiilor. Vom lucra cu Ministerul de Finanțe și cu Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice, astfel încât să găsim acele prevederi care să fie incluse în lege, dacă va fi nevoie de modificare, sau vom stabili dacă va fi nevoie de o implementare treptată, astfel încât ea să răspundă cerințelor administrației publice din punct de vedere al motivării personalului. Prioritară pentru noi în momentul de față, în discuțiile cu Ministerul Finanțelor și cu Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice, precum și cu organismele internaționale, este posibilitatea de a acorda, în trimestrul IV al acestui an, un premiu de excelență la nivelul a două salarii obținute în decursul anului de către salariatul respectiv pentru aportul și valoarea adăugată adusă în administrația publică. Acest lucru va necesita adoptarea unui ordin comun al celor trei miniștri, prin care să stabilim clar care sunt criteriile în baza cărora se va putea acorda acest premiu. În acest moment suntem la nivel de analiză.

Rep.: Credeți că vom avea totuși o lege a salarizării aplicabilă din 2015?

R.P.: Eu sunt convinsă că da. De altfel, din perioada în care era ministru al Muncii doamna Câmpeanu, împreună cu Ministerul Administrației și Ministerul Finanțelor se lucrează într-un grup de lucru care își continuă și acum activitatea.

Rep.: Sindicaliștii au atras atenția asupra unei anomalii privind salarizarea în România, respectiv că există angajați care sunt plătiți cu salariul minim și în același timp beneficiază și de ajutoare sociale, pentru că venitul pe membru de familie este atât de mic încât le permite să ceară și ajutoare sociale. Cum veți regla acest lucru?

R.P.: Sper că nu va mai trece prea multă vreme până când nu vor mai exista astfel de cazuri. Guvernul Ponta a încercat încă din 2012 să rezolve problema angajaților cu venituri mici și am început să creștem salariul minim pe economie. Vom ajunge în cea de a doua parte a anului acesta la 900 de lei și sperăm ca, treptat-treptat, să ajungem, așa cum este prevăzut, la 50% din venitul mediu pe economie. În momentul de față sunt 274.000 de persoane care beneficiază de creșterea salariului de bază minim brut pe țară. În iulie 2014, creșterea acestuia față de decembrie 2013 va fi de 12,5%, iar în 2016 față de iulie 2014 va fi de 33%. Până în 2016, salariul minim brut pe țară trebuie să fie de 1.200 de lei. Vreau să vă spun foarte clar și foarte sigur că avem prevăzuți în buget acești bani. Banii de salarii, cât și cei pentru pensii sunt prevăzuți în Legea bugetului de stat și respectiv în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Toate aceste creșteri sunt prevăzute pentru funcționarii publici, dar și pentru pensionari și sperăm să putem să găsim soluții prin care să îmbunătățim mult mai mult toată această situație, pentru a nu mai avea persoane care să fie nevoite să beneficieze de ajutoare sociale deși sunt angajate.

Rep.: România, la fel ca toate celalalte state membre, are o rată a șomajului foarte mare în rândul tinerilor. De curând s-a lansat programul „Garanția pentru tineri”. Dincolo de acest program, ce soluții concrete propuneți pentru ca tinerii să intre pe piața muncii?

R.P.: Am prevăzut inclusiv în finanțările din următorul Program de finanțare 2014-2020 din Fondul Social European scheme de ajutor pentru angajatori, astfel încât să poată să creeze mai multe locuri de muncă pentru tineri. Printre soluțiile identificate amintesc implementarea schemelor de ucenicie ca modalitate de formare a tinerilor, susținerea efectuării stagiului, prin acest lucru se facilitează accesul tinerilor absolvenți de învățământ superior pe piața muncii, stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a absolvenților, prin acordarea de subvenții diferențiate în funcție de nivelul studiilor absolvite, dar și promovarea participării pe piața muncii a tinerilor aflați în risc de marginalizare socială, prin stimularea angajatorilor care îi încadrează. Mai avem în vedere creșterea mobilității tinerilor, prin acordarea unor prime de mobilitate și luăm calcul și acordarea unor prime de încadrare sau de instalare, consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente. De asemenea, să nu uităm că pentru anul acesta se anunță măsuri clare în ceea ce privește reducerea poverii fiscale de la angajator, adică reducerea contribuției sociale cu 5% și neimpozitarea profitului care se reinvestește, tocmai pentru a găsi pârghiile necesare pentru stimularea ocupării.

Desființarea Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului a fost o nedreptate

Rep.: În domeniul asistenței sociale ne confruntăm cu un deficit major de aproximativ 12.000 de persoane. Un audit al sistemului de protecție al copilului realizat de Ministerul Muncii și Fundația SERA România a arătat că sunt direcții pentru protecția copilului care funcționează doar cu jumătate din numărul de angajați. Cum veți rezolva această problemă, având în vedere și salariile extrem de neatractive din acest domeniu?

R.P.: Cu toți știm că angajarea unu la șapte asumată de Guvernul Boc a afectat întreg sistemul de asistență socială, inclusiv serviciile destinate protecției copilului. Auditul nu a făcut nimic altceva decât să ne confirme situația dezastruoasă în care s-a ajuns din cauza acelei măsuri aplicate în 2009. Prin Ordonanța 77/2013, noi am încercat să rezolvăm această problemă, însă ea a fost declarată neconstituțională. În momentul de față, ce se poate face, până la soluționarea problemei de constituționalitate a Ordonanței, este că autoritățile locale pot angaja în limita bugetului alocat. În același context, nu este de neglijat nici faptul că inclusiv în proiectul de Strategie din domeniul protecției și promovării drepturilor copilului ne propunem ca, până la sfârșitul perioadei de implementare, să se ocupe toate posturile vacante.

Rep.: Cea mai importantă decizie pe care ați luat-o în cele trei săptămâni de când sunteți ministru al Muncii este reînființarea Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, prin desființarea Oficiului Român pentru Adopții. De ce ați considerat că este necesară această structură și de către cine va fi coordonată?

R.P.: Fiecare cetățean din această țară și fiecare categorie de vârstă reprezintă pentru noi o prioritate. Copiii reprezintă viitorul și a fost făcută o nedreptate totală atunci când s-a desființat Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului, care nu făcea altceva decât să coordoneze toate politicile, în așa fel încât să-i asigure copilului o dezvoltare armonioasă și să se asigure că îi sunt respectate toate drepturile. Am luat această decizie politică la nivelul Guvernului, la inițiativa premierului, pentru că în acest domeniu politicile trebuie să fie coordonate într-un mod unitar. Și atunci am reînființat Autoritatea pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopții, astfel încât metodologia de coordonare să fie sub o singură baghetă, nu să avem două structuri instituționale, care să coordoneze practic același domeniu. Atunci când vorbim de respectarea drepturilor copilului ne gândim la toată paleta de politici publice, inclusiv pe zona pe care lucra Oficiul Român pentru Adopții. Este mult mai simplu și pentru cei care prestează toate serviciile publice de la nivelul Consiliilor Județene, mă refer la Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, astfel încât să avem o singură linie după care coordonăm, să nu avem o serie întreagă de disfuncționalități care să ducă la ineficiență sau o calitate mai slabă a serviciului prestat în acest domeniu.

Rep.: Pe cine propuneți ca și coordonator al noii structuri?

R.P.: Autoritatea va fi condusă de către un secretar de stat. Profilul secretarului de stat trebuie să fie al unei persoane care a lucrat în domeniu și care cunoaște foarte bine care sunt problemele în acest domeniu, astfel încât să poată să vină cu corecții și cu o abordare care să asigure respectarea drepturilor celor mici.

Rep.: Nu ați făcut încă o propunere, o nominalizare?

R.P.: O voi face cât de curând. În momentul de față sunt mai multe variante.

Rep.: Veți cere noului secretar de stat să gestioneze diferit partea de adopție, în sensul de a încerca să scoată, prin adopție, mai mulți copii care sunt în prezent în grija statului?

R.P.: Voi cere să fie gestionat eficient domeniul protecției drepturilor copilului în general și cel al adopției și protecției speciale – mă refer la copiii aflați în grija statului – în special. Ne dorim ca numărul copiilor din instituții să se reducă cât mai mult și cât mai mulți dintre ei să fie îngrijiți într-o familie naturală sau adoptivă, dar nu trebuie să uităm că 75% din copiii aflați în instituții au peste 10 ani, iar mare parte dintre ei prezintă anumite probleme care ar putea să le slăbească șansele de a fi adoptați, chiar dacă noi toți ne dorim ca și ei să aibă șansa de a avea o familie.

Rep.: România a reluat în ultimul an, după o perioadă îndelungată, adopția internațională care este permisă doar cetățenilor români stabiliți în străinătate. Având în vedere istoricul adopției internaționale, dar și faptul că încă avem un număr mare de copii aflați în grija statului, ați fi de acord cu reluarea adopției internaționale în condițiile unei reglementări foarte stricte?

R.P.: Referitor la adopțiile internaționale, în niciun caz greșelile trecutului nu trebuie să se mai repete. În momentul de față, nu există nicio discuție în Guvern sau la nivelul altor instituții guvernamentale cu privire la adopțiile internaționale.

Vârsta de la care copilul va putea fi instituționalizat va crește de la doi la trei ani

Rep.: Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copiii (FONPC) solicită interzicerea prin lege a instituționalizării copiilor mai mici de trei ani, fiind demonstrat faptul că instituționalizarea la vârste foarte mici are efecte ireversibile asupra dezvoltării copilului. Veți da curs acestei propuneri?

R.P.: În mod cert da. Este o propunere pentru care mulțumim FONPC și, mai mult decât atât, cât de curând, ea va fi implementată, pentru că una dintre acțiunile Planului operațional pentru implementarea Strategiei naționale în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului, aflat în prezent în etapa de finalizare, este exact interzicerea instituționalizării copilului cu vârstă mică, respectiv creșterea vârstei de instituționalizare de la doi la trei ani. Deci susținem cu tărie această propunere și este posibil ca acesta să fie unul dintre primele rezultate concrete ale Strategiei. Sperăm să se întâmple cât de repede.

Rep.: Ministerul Muncii a elaborat și a pus în dezbatere publică, înainte ca dumnevoastră să preluați portofoliul, un proiect de Hotărâre privind aprobarea Strategiei naționale privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități. Acest document este contestat de beneficiari și de ONG-urile din domeniu, care reclamă lipsa de viziune și de profesionalism, dar și faptul că acest document nu este corelat cu Strategia privind drepturile copilului și nici cu Convenția ONU în domeniu. Veți susține proiectul în forma actuală?

R.P.: În forma actuală nu. Este un proiect care se află în dezbatere, chiar săptămâna trecută a avut loc o dezbatere publică și am rugat colegii să transmită că cer să se organizeze rapid un grup de lucru din care să facă parte reprezentanții persoanelor cu dizabilități, pentru că ei știu și înțeleg mai bine decât oricine altcineva cum trebuie să răspundem punctual nevoilor pe care ei le au. Din punctul meu de vedere, această strategie, pe care am citit-o în forma pusă în dezbatere, are nevoie de anumite completări. Ea este în concordanță cu obiectivele specifice la nivel european, dar cred că trebuie particularizată și cu situația din România. Mai mult decât atât, vreau să le transmit tuturor persoanelor care fac parte din această categorie că în mod cert, de la 1 ianuarie 2015, Ministerul Muncii va asigura pe site-ul său accesul tuturor persoanelor cu dizabilități, prin scrierea Braille, dar și prin alte instrumente necesare lor, astfel încât, politicile pe care noi le promovăm și care intră în dezbatere publică să poată să fie accesibile și pentru ele.

Rep.: Aveți un proiect sau ați identificat o problemă pe care v-ați propus să o rezolvați neapărat până la finalul mandatului dumneavoastră?

R.P.: Așa cum am spus la început, este imposibil să stabilesc o ierarhie a ceea ce-mi doresc mai repede în acest mandat. Ceea ce îmi propun eu este să schimb pe cât posibil orientarea dinspre o atitudine pasivă și o permanentă așteptare spre acțiune, tradusă prin măsuri concrete și eficiente. Scopul final este ca prin aceste măsuri să încurajăm munca, să putem crea noi locuri de muncă, să stimulăm dezvoltarea unei societăți care în felul acesta își va putea permite să fie mult mai atentă cu persoanele care nu pot sau nu mai pot, după o viață de muncă, să-și câștige singure existența. Sunt foarte optimistă că putem schimba în bine toate aceste lucruri, printr-un efort comun. Pentru anul acesta, aș vrea să definitivăm proiectul privind pensiile ocupaționale, vom lansa în luna aprilie viziunea în ceea ce privește obiectivele specifice în domeniul reducerii sărăciei și excluziunii sociale. De asemenea, vreau să avem politici mult mai active și mai țintite în ceea ce privește ocuparea, pentru că avem nevoie în România ca toată creșterea economică și prognozele, care sunt optimiste în ceea ce privește creșterea economică, să se regăsească în beneficii sociale.

(Serviciul FOTO al agenției MEDIAFAX vă pune la dispoziție imagini.)