Constantin Stroe, vicepreședintele CA al constructorului auto, a declarat la începutul săptămânii trecute că negocierile prelungite dintre conducerea Automobile Dacia și sindicate pentru contractul colectiv de muncă din acest an urmează să se încheie, părțile acceptând o „creșterere rezonabilă” a salariilor.
„Părțile au convenit creșteri salariale, începând cu luna mai, de 180 lei pentru operatori, ceea ce reprezintă 7% din salariul mediu brut la nivel de operatori. În luna mai, operatorii vor primi și o primă excepțională de 360 lei. În plus, toți angajații vor primi o primă pentru rezultatul anului 2013, în valoare de 1.400 lei brut, care va fi acordată, de asemenea, în luna mai 2014”, potrivit informațiilor furnizate de constructorul auto.
El a afirmat că, în timp ce la Dacia operatorii au încasat anul trecut un salariu mediu brut de 4.428 lei la operatori, nivelul consemnat în economia națională a fost 2.224 lei, iar pe ramura de profil s-a situat la 2.682 lei.
Salariații Dacia beneficiază, printre altele, de o primă de participare la profit, de Paște și de Crăciun, de 8 martie, de vacanță, masă caldă și transport gratuit, bilete de odihnă, ajutor de căsătorie și deces, a arătat Stroe.
În 2013, negocierile dintre conducerea constructorului auto și Sindicatul Autoturisme Dacia s-au încheiat la jumătatea lunii aprilie, fiind agreate o creștere a „masei salariale” cu 6% și o primă de rezultat pentru toți angajații, pentru rezultatul anului 2012, de 1.680 lei brut, potrivit datelor anunțate de companie la acel moment.
Negocierile începuseră în februarie, iar o parte a angajaților uzinei Dacia din Mioveni au oprit activitatea pe 20 și 21 martie 2013, nemultumiți că nu a fost semnat contractul colectiv de muncă și că revendicările salariale cerute de ei nu au fost incluse în document.
Directorul general al Dacia, Nicolas Maure, a declarat la finele lunii februarie a acestui an că uzina din Mioveni trebuie să-și păstreze competitivitatea față de alte fabrici Renault, precum cea din Maroc, iar elementele relevante în acest sens sunt atât accesul facil către frontieră, cât și menținea costurilor salariale „la un anumit nivel”.