Salariile din „TOP MANAGEMENTUL” României: de la șefa Petrom, la Patriarhul Daniel, guvernatorul Isărescu și președintele Iohannis

Mediul privat a fost mai reținut decât sectorul public în ceea ce privește creșterea salariilor în 2014. Majorările au fost de circa 4,1% în acest an, iar pentru 2015 companiile și-au bugetat creșteri similare, reiese din cel mai recent studiu PayWell România, realizat de PwC.

În 2014, cei mai norocoși salariați au fost cei din IT, unde lefurile au crescut cu aproximativ șapte procente, în timp ce retailul și sectorul bancar s-au situat la polul opus al clasamentului, cu creșteri de 3,2%.

La capitolul bonusuri, doar managerii au încasat sumele bugetate. Astfel, pentru top management s-au acordat bonusuri în valoare de circa 21,6% din salariu, iar pentru middle management, acestea au fost de 16,4% din venit, reiese din cifrele aferente anului 2013.

PODCAST Ai vreme să vorbim? – cu Ana Maria Păunescu: Fără Zahăr, folk alternativ

16:41

ACTUALITATE Rugăciunea pe care s-o rostești de Sfântul Ștefan, pe 27 decembrie, pentru protecție și vindecare sufletească și trupească

16:33

Bonusul de performanță este folosit frecvent de companiile mari din România, pe post de stimulent. Spre exemplu, OMV Petrom, cea mai valoroasă companie de pe piața locală, plătește o remunerație de bază, la care se adaugă bonusuri de performanță, contribuții la fondul de pensii, dar și alte beneficii (mașină de serviciu, poliță de asigurare).

Petrom a plătit în 2013 circa 2,18 miliarde de lei pentru cheltuielie cu personalul, dintre care două miliarde reprezintă cheltuielile salariale efective, potrivit raportului de anul trecut.

Marianei Gheorghe, CEO al Petrom, ar avea un salariu de 20.000 de euro pe lună, potrivit informațiilor din piață, citate de Ziarul Financiar.

PF Daniel câștigă de opt ori mai mult decât salariul mediu din România

Patriarhul Daniel câștigă, lunar, 13.900 de lei net, echivalentul a peste 3.150 de euro (la un curs de 4,4 lei/euro), din care 7.731 de la stat, iar diferența din fondurile Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Astfel, PF Daniel câștigă lunar de opt ori mai mult decât salariul mediu net din România, de 1.705 lei, potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS).

În calitate de patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, președinte al Sfântului Sinod, al Adunării Naționale Bisericești și al Permanenței Consiliului Național Bisericesc, având în subordine aproape 700 de angajați, PF Daniel primește de la stat un salariu net de 7.731 de lei, iar ca mitropolit al Munteniei și Dobrogei și arhiepiscop al Bucureștilor, având în subordine aproape 400 de angajați, el primește un salariu net de 6.169 de lei, „nu de la stat, ci din fondurile proprii ale Arhiepiscopiei Bucureștilor”, după cum a precizat Patriarhia într-un comunicat transmis recent.

BOR a precizat că PF Daniel nu lucrează opt ore pe zi, ci adesea între 14 și 16 ore, dar și că donează lunar 6.000 de lei pentru nevoiași, precum și pentru construcția de biserici. Mai exact, Patriarhul Daniel oferă 4.000 de lei pentru construirea bisericii mănăstirii din satul natal, Dobrești, județul Timiș, și pentru obștea ei monahală, precum și un ajutor financiar de 2.000 de lei pentru mai mulți angajați săraci din Administrația patriarhală și din Administrația eparhială, „care muncesc mult, dar au salarii mici”.

Cât câștigă șefii de bancă

Șefii de bancă din România care au salariile cunoscute câștigă peste 20.000 de euro lunar, reiese din informațiile Agenției Naționale de Integritate (ANI) care publică veniturile președinților de bănci la care statul este acționar.

Spre exemplu, Radu Grațian Ghețea a avut, în 2013, în calitate de președinte al CEC Bank venituri de 1.587.839 lei, reiese din cea mai recentă declarație de avere, depusă la jumătatea acestui an. Așadar, Ghețea a încasat un salariu lunar de peste 132.000 de lei, echivalentul a circa 30.000 de euro, la un curs mediu de schimb de 4,4 lei/euro.

Mișu Negrițoiu, în prezent președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), a câștigat în 2013, în calitate de președinte ING Bank suma de 2.273.347 de lei, respectiv 189.445 de lei lunar (43.000 de euro, la un curs de 4,4 lei/euro).

Traian Halalai, președintele Exim Bank a câștigat în 2013 suma de 1,2 milioane de lei, echivalentul a circa 23.600 de euro pe lună, potrivit declarației sale de avere.

Pe de altă parte, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, are un salariu de 10.000 de euro, iar cu indemnizația de la Consiliul de Administrație, pe care îl conduce, acesta ajunge la 12.000 de euro.

Klaus Iohannis va câștiga cu 77% mai mult în calitate de președinte al României

Klaus Iohannis, președintele ales al României, își va rotunji considerabil veniturile odată cu mutarea la Palatul Cotroceni. Dacă în calitate de primar al Municipiului Sibiu, el câștiga în 2013 circa 43.800 (830 de euro pe lună) de lei pe an, funcția de președinte înseamnă o majorare salarială de peste 77% pentru el.

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a încasat în 2013 un venit net de 77.960 de lei (1.470 de euro pe lună), potrivit celei mai recente declarații de avere.

De salarii similare se bucură și miniștri de la Palatul Victoria. Spre exemplu, Mariana Câmpeanu, ministrul Muncii, a încasat în 2013 o indemnizație în valoare de 76.620 de lei, echivalentul a 17.400 de euro, adică 1.450 de euro lunar.

Parlamentarii au indemnizații ceva mai mici, de 4.909 lei pe lună, echivalentul a 1.115 euro, însă veniturile pot fi completate cu sume forfetare, bani pentru chirie, dar și pentru transport.

Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului, a câștigat în 2013, în calitate de parlamentar, suma de 58.908 lei, echivalentul a 13.388 de euro.

350 de euro pentru profesori

Alți bugetari au venituri considerabil mai mici. Spre exemplu, Cristiana Anghel, profesoara care a făcut în 2010 greva foamei timp de 70 de zile pentru a protesta împotriva neaplicării Legii de majorare a salariilor cadrelor didactice, câștiga în calitate de profesor itinerant suma de 17.388 de lei, echivalentul a 3.950 de euro pe an, respectiv 330 de euro pe lună.

La nivelul lunii octombrie, salariul mediu net din învățământ era de 1.541 de lei (circa 350 de euro pe lună), potrivit datelor INS. Salariații din sănătate și asistență socială câștigau în jur de 1.493 de lei pe lună, în timp ce persoanele care lucrează în administrația publică se bucurau de venituri de 2.373 de lei pe lună, cu 39,1% mai mari decât media de la nivel național.

Din datele centralizate de Ziarul Financiar reiese totodată că un angajat la stat câștigă cu 19% mai mult decât un angajat din sectorul privat. Asta pentru că în ultima perioadă companiile au fost nevoită să își țină costurile sub control, în timp ce Guvernul a acordat mai multe creșteri salariale pentru bugetari.

„Salariile de la stat sunt mai mari pentru că acolo există o politică salarială complet diferită decât cea din privat. Dacă în mediul privat creșterile salariale se fac pe o bază solidă, de creștere a productivității, în sectorul de stat de 25 de ani salariile cresc în baza unor ordonanțe date de Guvern, în urma unor decizii pur administrative, cu scop electoral. Niciodată salariile la stat nu au crescut pe motive de creștere a productivității sau a eficienței angaja­ți­lor. Chiar și în perioada de criză, creșterile salariale de la stat au fost mai accelerate decât cele din privat”, a explicat Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, pentru ZF.