Salariile persoanelor care lucrează la stat îngheață în 2022. Plafonul pentru IMM-uri scade la 500.000 de euro – proiect
Salariile, indemnizaţiile şi sporurile persoanelor care lucrează la stat nu vor creşte anul viitor, conform unui proiect de OUG, lansat în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor.
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică proiectul unei Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea unor acte normative, care prevede, printre altele, limitări de salarii și sporuri în sectorul bugetar.
Proiect OUG Ministerul Finantelor on Scribd
Neadoptarea măsurilor de limitare a cheltuielilor bugetare ar genera un necesar de finanțare suplimentar de 95,1 miliarde lei, cu impact asupra deficitului bugetului general consolidat de 6,2% din produsul intern brut în anul 2022, afectând sustenabilitatea finanțelor publice. Neadoptarea măsurilor fiscale ar determina o reducere a veniturilor bugetare în anul 2022 de 6,0 miliarde lei, reprezentând 0,5 % din produsul intern brut în anul 2022, precizează nota de fundamentare a actului normativ.
Proiectul propune menținerea în anul 2022 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, precum și a indemnizațiilor aferente funcțiilor de demnitate publică și funcțiilor asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2021. Excepție face personalul care ocupă funcțiile prevăzute în anexa nr. II ”Familia ocupațională de funcții bugetare ”Sănătate și asistență socială” la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, care beneficiază de o majorarea a salariilor de bază cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cele din luna decembrie 2021, scrie Mediafax.
O altă măsură este menținerea în anul 2022 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2021, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții, menținerea în anul 2022 a cuantumului indemnizației de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2021.
Proiectul mai prevede o serie de alte limitări, dar și mai multe excepții
Munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se va compensa numai cu timp liber corespunzător.
În perioada 1 ianuarie 2022 – 31 decembrie 2022 se suspendă aplicarea prevederilor Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din învăţământul primar de stat, privat şi confesional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 11 ianuarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare.
Scade de la 1 milion de euro la 500.000 de euro pragul de încadrare la impozitul de 1% pe venit
Actul normativ prevede modificări în regimul de impozitare al microîntreprinederilor, respectiv reducerea plafonului de încadrare de la 1.000.000 euro la 500.000 euro.
În cazul cadourilor în bani şi/sau în natură, inclusiv tichetelor cadou, oferite de angajatori, angajaților cu ocazia Paştelui, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie și cele oferite angajaților în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 iunie, se propune majorarea plafonului neimpozabil și care nu se cuprinde în baza de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii de la suma de 150 lei la suma de 300 de lei pentru fiecare persoană și fiecare eveniment, având în vedere că ultima majorare a avut loc în anul 2005 (de la 120 de lei la 150 de lei/persoană/eveniment).
Se propune eliminarea din categoria veniturilor din alte surse a biletelor de valoare sub forma tichetelor cadou în corelare cu măsura modificării tratamentului fiscal aplicabil tichetelor cadou acordate persoanelor fizice, de către angajatori/plătitori, în sensul eliminării exceptării de la plata contribuțiilor sociale obligatorii și includerea în baza de calcul al acestora a valorii nominale a tichetelor cadou acordate de către angajatori/plătitori, potrivit legii, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, în alte situații decât cele în care se acordă cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase.
Pentru implementarea măsurilor din domeniul fiscal cuprinse în Programul de guvernare, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 42/2021 pentru acordarea încrederii Guvernului, precum și a obiectivelor din Planul Național de Redresare și Reziliență cu privire la necesitatea reducerii distorsiunilor și stimulentelor fiscale, se propune eliminarea facilității de exceptare de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii pentru partea ce depășeste suma lunară de 4.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie.
Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, pentru veniturile din pensii care depășesc 4.000 de lei lunar, o reprezintă partea ce depășeste suma lunară de 4.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie.
În vederea determinării impozitului pe venitul din pensii, venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 de lei și, după caz, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată.
Măsuri pentru atenuarea impactului creșterii prețurilor la energia termică
Pentru atenuarea impactului creșterii prețurilor la energia termică, se propune intrarea în vigoare mai devreme a măsurii, respectiv de la 1 ianuarie 2022 și extinderea sferei de aplicare prin includerea, pe lângă populație, și a altor categorii de consumatori cu un grad de suportabilitate redus. În același timp, având în vedere impactul bugetar al introducerii cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de energie termică, este necesară limitarea aplicării, doar la sezonul rece, respectiv pentru perioada de 5 luni cuprinsă între data de 1 noiembrie a anului curent și data de 31 martie a anului următor.
Întrucât aplicarea cotei reduse de TVA pentru livrarea de locuințe, conform legislației europene și naționale în domeniu, trebuie să se circumscrie caracterului social, se impune reglementarea posibilității achiziționării cu cota redusă de TVA de 5%, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice a unei singure locuințe a cărei valoare depășește suma de 450.000 lei, dar nu depășește suma de 700.000 lei, exclusiv TVA, reprezentând echivalentul în lei a aproximativ 140.000 euro. Totodată, este necesară instituirea unei pârghii de control, prin introducerea unui Registru în care se înscriu toate tranzacțiile cu locuințe care beneficiază de cota redusă, indiferent de valoare. Pe baza acestui registru se verifică îndeplinirea condiției referitoare la achiziționarea cu cota redusă de TVA de 5% a unei singure locuințe a cărei valoare depășește suma de 450.000 lei, dar nu depășește suma de 700.000 lei, exclusiv TVA.
Proeictul mai propune crearea unui sistem informatic numit e-Transport, prin intermediul căruia, contribuabilii să declare anticipat deplasarea bunurilor deținute dintr-o locație în alta, ocazie cu care sistemul va genera o cheie de control (un număr unic) ce va fi preluată pe documentele de transport, astfel că, în momentul verificărilor efectate de organele abilitate pe căile de transport să se poată verifica declararea transportului în e-Transport. Instituirea sistemului de monitorizare a transporturilor de bunuri pe teritoriul național, va fi completată în anul 2023 prin Sistemului informatic de monitorizare a tranzacțiilor intracomunitare de bunuri (SIMTIC), implementat prin fonduri europene, sistem fundamentat pe un concept nou bazat pe: implementarea unei notificări anticipate tranzacției efectuate de către contribuabil, existența unui sistem de camere de luat vederi amplasate în punctele de frontieră rutieră, colectarea și utilizarea datelor de la cântarele CNAIR.
Ce se întâmplă cu punctul de amendă
Având în vedere că, începând cu data de 1 ianuarie 2022 valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată a fost stabilită la suma de 2.550 de lei, ceea ce ar însemna ca punctul de amendă să fie 255 de lei, adică cu aproape 50% mai mult, considerăm că este necesar ca și în cursul anului 2022 să fie luată o măsură temporară de stabilire a unei valori fixe a punctului amendă. În context, se propune completarea articolului 98 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, mai arată nota de fundamentare.
Neadoptarea acestor măsuri, în regim de urgență, putând avea consecinţe negative, în sensul că ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând sustenabilitatea finanţelor publice, riscul nerespectării recomandării Comisiei Europene stabilită în cadrul procedurii de deficit excesiv declanșată pentru România, riscul întârzierii adoptării bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022, afectând posibilităţile de finanţare a acţiunilor de limitare a răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2 precum și a reformelor și investițiilor din Programul Național de Redresare și Reziliență, imposibilitatea ocupării temporare a postului de conducător al compartimentului financiar-contabil, aspect de natură să influenţeze negativ activitatea entităţilor publice, întrucât s-ar afla în imposibilitate de a înregistra în contabilitate operaţiunile patrimoniale de natura activelor, datoriilor, capitalurilor proprii, a veniturilor şi cheltuielilor, de a afectua plăți și de a întocmi situaţiilor financiare şi de elaborarea şi fundamentarea proiectului bugetului instituţiei.