Salariul minim brut și suma neimpozitabilă cresc de luni, nu și plafonul până la care se acordă beneficii. Implicații pentru angajați și angajatori

Măsurile Guvernului privind creșterea salariului minim brut pe țară, de la 3.300 la 3.700 de lei, și a sumei neimpozitabile, dela 200 la 300 de lei lunar, se aplică începând de luni, 1 iulie, iar atât angajații, cât și angajatorii vor trebui să ia la rândul lor decizii pentru a le implementa. Pe de o parte, crește salariul net al celor plătiți cu minimul pe economie, pe de altă parte, sunt riscuri ca unii angajați să primescă mai puține bonuri, dacă angajatorii nu sunt dispuși să contribuie cu diferența, dat fiind că plafonul în limita căruia se pot acorda beneficii a rămas același. Per ansamblu, angajatorii vor fi oricum nevoiți să plătească statului mai mult prin contribuțiile sociale obligatorii, potrivit specialiștilor.

Hotărârea de Guvern 598/2024 privind majorarea salariului de bază minim brut pe țară, fără indemnizații, sporuri și alte adaosuri, și Ordonanța de Urgență a Guvernului 59/2024, care prevede creșterea de la 200 de lei/lună la 300 de lei/lună a sumei din salariul lunar pentru care nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii intră înaplicare începând cu veniturile din salarii și asimilate salariilor aferente lunii iulie, adică de luni.

Astfel, începând de luni, salariații încadrați cu salariul minim brut pe țară vor înregistra o  creștere a salariului net de la 2.079 de lei la 2.363 de lei pe lună, iar salariații care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege vor beneficia în continuare, până la finalul anului 2024, de facilitatea fiscală, scutirea fiind valabilă doar pe parcursul anului în curs.

Teoretic, este vorba de o creștere cu 284 de lei pe lună, respectiv cu 12,12%, începând din 1 iulie, a salariului minim brut față de iunie și de o mărire a sumei care nu se taxează, dar plafonul până la care se pot da beneficii rămâne, deocamdată același.

Potrivit premierului, de acestă măsură agreată cu partenerii de dialog social beneficiază peste 1,8 milioane de angajați din România. Nota de fundamentare arată că în România beneficiază în prezent de salariul minim brut garantat în plată aproximativ 760.000 de salariați, ceea ce reprezintă 13,9% din numărul total de salariați activi. De majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la 3.700 de lei vor beneficia 1.871.266 salariați.

Noile calcule

Totuși, creșterea sumei neimpozitabile de la 200 la 300 de lei concomitent cu menținerea plafonului de 4.000 de lei până la care se pot acorda beneficii fiscale poate duce, în unele scenarii apărute în spațiul public, la reducerea veniturilor nete ale salariaților care câștigă un pic mai mult decât cei cu noul salariu minim brut garantat în plată, de 3.700 de lei.

Astfel, conform unor calcule, o persoană care are un salariu brut de 3.800 lei brut ar primi în mână 2.272 lei, deci mai puțin decât unul care are salariul minim de 3.700 de lei, respectiv un net de 2.363 lei.

Potrivit OUG nr. 115/2023, aflată în vigoare, începând cu 1 ianuarie 2024, salariații care desfășoară activitate în baza unui contract individual de muncă, cu normă întreagă, nu vor datora impozit pe venit și nu vor include în baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii suma de 200 de lei/lună, reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor, cu condiția ca nivelul salariului de bază brut lunar să fie egal cu salariul minim brut pe țară și să nu depășească 4.000 de lei inclusiv, venitul brut pentru aceeași lună.

„Pentru a proteja puterea de cumpărare a salariaților, Guvernul a majorat de la 200 de lei la 300 de lei din salariul suma lunară pentru care nu se va plăti impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii. Decizia se va aplica în cursul acestui an, începând cu drepturile salariale pentru luna iulie, în contextul majorării salariului minim brut pe țară garantat în plată de la 3.300 de lei lunar, cât este în prezent, la 3.700 de lei lunar”, a anunțat Palatul Victoria, pe 6 iunie.

„Nu există nicio prevedere care să interzică sau să intervină în raportul dintre angajați și angajator”

Un risc ar fi reducerea valorii voucherelor sau scăderea salariului brut la minim, iar eliminarea discrepanțelor ar putea fi compensată de angajatori, dacă nu este crescut plafonul de 4.000 de lei.

Întrebat despre aceste scenarii, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a precizat, după ședința de Guvern în care s-au adoptat măsurile, că acestea au fost decise în urma consultărilor tripartite și tot la nivelul acestui for ar putea să se discute eventuale ajustări.

„Aș prefera să comunicăm despre deciziile luate deja că de către Executiv. Aceste calcule se fac la nivelul Ministerului Finanțelor, de unde, de altfel, avem și o primă reacție în urma unei discuții prealabile acestui briefing, în care s-a specificat foarte clar că nu există nicio prevedere care să interzică sau să intervină în raportul dintre angajați și angajator. Se vor face probabil pe fiecare SRL, pe fiecare firmă, calcule și se va aplica probabil scenariul care va fi convenit ca mutual avantajos atât pentru angajat, cât și pentru angajator. Este vorba despre aplicarea acestor prevederi adoptate astăzi, a căror expertiză, repet, rămâne să fie absorbită de către piața muncii din România și decisă în consecință”, a declarat Mihai Constantin, în briefingul de la finalul ședinței de Guvern.

Întrebat de jurnaliști ce implicații va avea pentru angajatori și salariați, purtătorul de cuvânt de la Palatul Victoria a declarat că Guvernul nu poate stabili decât reguli generale privind piața muncii și că piața muncii însăși își va autoregla parametrii în funcție de deciziile luate de către autorități.

Scenariile ministrului de Finanțe

Ulterior, pe 10 iunie, ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a daclarat că se ia în calcul creșterea plafonului până la 4.300 de lei.

„Am luat în calcul 3 scenarii: 4.100 de lei, 4.200 de lei și 4.300 de lei și vom decide cât de curând pentru a avea o propunere care să fie și sustenabilă și să nu afecteze drepturile celor 1,8 milioane de beneficiari. Pentru fiecare scenariu avem impact bugetar diferit. Fiecare treaptă este câte 100 milioane de lei ca și impact bugetar. Termenul este tot data de 1 iulie”, a declarat Marcel Boloș, prezent la o conferință în domeniul asigurărilor organizată de UNSAR, citat de Hotnews.

Teoretic, dacă până la 1 iulie, agajatorul putea da bonuri în valoare de 700 de lei (diferența de la 3.300 la 4.000 de lei), după această dată, valoarea acestora ar fi de 300 de lei (diferența de la 3.700 la 4.000 de lei), dacă plafonul nu este ridicat. Astfel, pentru a ajunge la aceeași valoare a benefiiciilor, și plafonul ar trebuit majorat cu 400 de lei, respectiv la 4.400 de lei.

În esență, cu cât plafonul este mai ridicat, cu atât statul încasează mai puțini bani la buget. Până la publicarea articolului, pe agenda oficială nu exista un proiect de majorare a plafonului.

Noi implicații pentru angajatori

Majorarea salariului minim brut pe economie și creșterea sumei pentru care nu sunt datorate taxe salariale au multiple implicații asupra angajatorilor, potrivit specialiștilor din cadrul companiei de servicii profesionale Deloitte.

• Modificarea valorii maxime a deducerii de bază

Odată cu creșterea salariului minim brut pe țară, se modifică și valoarea deducerii de bază care este aplicată salariaților la locul de muncă unde au declarată funcția de bază, în limita unui venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Astfel, valoarea maximă ce poate fi dedusă din salariul net lunar crește de la 660 de lei la 740 de lei, fără a lua în considerare numărul de persoane aflate în întreținere. În cazul în care un salariat are una sau mai multe persoane în întreținere, deducerea personală de bază crește în funcție de numărul acestora, putând ajunge la maximum 1.665 de lei în cazul salariaților cu patru sau mai multe persoane aflate în întreținere.

• Majorarea valorii contribuțiilor sociale datorate de angajatori pentru salariile sub minimul pe economie

Conform legislației în vigoare, angajatorii sunt obligați să plătească contribuții sociale obligatorii (CAS și CASS) la nivelul unui salariu minim brut pe țară pentru toți salariații care înregistrează, într-o lună, venituri sub salariul minim brut. Așadar, creșterea acestuia la 3.700 de lei pe lună implică automat și majorarea bazei de calcul pentru aceste contribuții sociale obligatorii, care se traduce și prin mai mulți bani încasați de stat.

În esență, angajatorii vor avea costurile operaționale mai mari, în special cei cu un număr ridicat de angajați încadrați cu salarii sub minimul pe economie și cu timp parțial de lucru, deoarece vor fi nevoiți să aloce fonduri suplimentare pentru plata diferenței de contribuții sociale generate de majorarea salariului minim brut garantat în plată la nivel național.

• Modificarea valorii popririlor care pot fi aplicate în cazul salariaților

Pentru salariații care obțin venituri mai mici decât salariul minim net pe economie, popririle se pot aplica numai asupra sumei care depășește jumătate din acest plafon, conform art. 729 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Astfel, odată cu majorarea salariului minim brut pe țară, va crește și partea „protejată” în cazul popririlor, respectiv valoarea netă rămasă salariaților, după aplicarea popririlor.

• Cazul salariaților încadrați cu salariul de bază minim brut pe țară de 24 de luni

Potrivit art. 164 alin 21) din Codul muncii, „începând cu data de 1 ianuarie 2022, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maximum 24 de luni de la momentul încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, acesta va fi plătit cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată”. Prin urmare, angajatorii care au salariați pentru care trebuie să aplice această prevedere trebuie să analizeze maniera în care vor respecta și această obligație legală.

• Crește plafonul cu privire la indemnizația de concediu medical

Întrucât baza de calcul a indemnizațiilor de concediu medical este limitată la 12 salarii minime brute pe țară lunar, prin majorarea salariului minim pe economie se va mări, implicit, și plafonul prevăzut de lege în acest sens. Ce înseamnă acest lucru? Salariații pot primi o indemnizație de concediu medical de până la 44.400 de lei lunar (brut), în creștere de la 39.600 de lei lunar, cât era plafonul anterior.

• Implementarea majorării din perspectivă juridică

Majorarea salariului minim brut pe țară nu impune angajatorilor încheierea unui act adițional la contractul individual de muncă, întrucât, potrivit art. 17 alin. (5) din Codul muncii, încheierea unui act adițional nu este necesară atunci când modificarea este prevăzută în mod expres de lege sau în contractul colectiv de muncă aplicabil.

„Dincolo de implementarea punctuală a majorării salariului minim brut la nivel național, angajatorii trebuie să analizeze în ce măsură plata unor salarii mai mari angajaților încadrați cu salariul minim pe economie va presupune ajustarea corespunzătoare a salariilor pentru ceilalți angajați, ale căror salarii se situează deja la acest nivel, respectiv la unul superior”, au conchis Ana-Maria Hoborici, Manager Soluții de Servicii Externalizate, Deloitte România, și Gabriela Ilie, Senior Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal.

Sursa foto: Shutterstock – caracter ilustrativ

Citiți și:

Guvernul a crescut salariul minim, dar și suma care nu se taxează, în limita aceluiași plafon. Care sunt implicațiile și ce ar putea urma

Premierul Ciolacu: Cea mai așteptată decizie de astăzi este CREȘTEREA salariului minim de la 3.300 la 3.700 de lei lunar, de la 1 iulie