Salvată încă o dată de la faliment. Grecia primește alte 34 miliarde de euro
Creditorii internaționali ai Greciei, statele din zona euro și FMI, au ajuns marți la o înțelegere pentru modificarea programului de ajutor extern și eliberarea unei tranșe de 34,4 miliarde de euro, amânată de mai multe luni, informează Mediafax.
Măsurile convenite, care includ reducerea dobânzilor la împrumuturile pentru Grecia la niveluri atât de reduse încât unele țări vor înregistra pierderi, ar trebui să coboare nivelul de îndatorare al statului elen la 124% din PIB în 2020, comparativ cu estimarea anterioară, de peste 140% din PIB, potrivit Financial Times.
Zona euro va elibera o tranșă de 34,4 miliarde de euro din programul de ajutor pentru Grecia, după aprobarea modificărilor de către parlamentele naționale. Președintele Eurogroup, Jean-Claude Juncker, a afirmat că vizează o finalizare a plății până la 13 decembrie.
Fonduri de 9,3 miliarde de euro, reprezentând tranșe de asemenea amânate, vor fi eliberate în trei etape în primul trimestru al anului următor, în funcție de îndeplinirea unor ținte de reformă.
Mai multe elemente rămân, încă, nefinalizate, inclusiv un program de răscumpărare de obligațiuni ale statului elen, al cărui succes este atât de incert, încât șeful FMI, Christine Lagarde, a declarat că Fondul nu va elibera contribuția la ajutorul pentru Grecia până la finalizarea tranzacției.
Lagarde a minimalizat întârzierea, afirmând că FMI și țările euro au eliberat și în trecut tranșele pentru statul elen în momente diferite. Divergența marchează, însă, tensiunile dintre Bruxelles și Washington, care au forțat oraganizarea summit-ului de marți, a treia reuniune care a discutat despre Grecia în tot atâtea săptămâni.
Fondul a presat pentru un acord care să aducă îndatorarea Greciei la 120% din PIB în 2020, obiectiv care ar forțează guvernele din zona euro să accepte unele pierderi pe finanțările acordate statului elen. Țările creditoare, precum Germania, și Olanda, s-au opus.
În schimbul acceptării unui procentaj mai ridicat în 2020, de 124% în loc de 120%, Lagarde a obținut însă angajamentul reducerii îndatorării la un nivel „substanțial sub” 110% în 2022, promisiune care ar putea forța țările euro să acorde noi concesii Greciei în viitor.
În centrul înțelegerii pentru Grecia se află reducerea dobânzilor pentru împrumuturile acordate Atenei. Pentru creditele primite de Grecia prin primul program de ajutor extern, de 110 miliarde de euro, rata dobânzii va fi coborâtă cu un punct procetnual, la numai 0,5 puncte procentuale peste nivelul de pe piața interbancară. Impactul asupra datoriei este de circa 2 miliarde de euro, echivalent cu 2 puncte procentuale din PIB în nivelul îndatorării din 2020.
Unele țări din zona euro, precum Spania și Italia se împrumută la dobânzi considerabil mai mari decât cele de pe piața interbancară, astfel că vor fi nevoite să finanțeze Grecia în pierdere.
În plus, maturitatea împrumuturilor bilaterale și ajutorului din al doilea pachet financiar, de 130 de miliarde de euro, va fi prelungită cu încă 15 ani. Dobânzile vor fi amânate 10 ani.
Un al doilea element important este acordul țărilor din zona euro de a renunța la fonduri 7 miliarde de euro pe care ar fi trebuit să le primească ca urmare a profitului înregistrat de Banca Centrală Europeană din investițiile în obligațiuni ale statului elen. Acești bani vor fi transferați Greciei, cu un impact de 4,6 puncte procentuale de PIB în nivelul îndatorării din 2020.
O parte importantă a reducerii îndatorării rămâne să fie asigurată de programul de răscumpărare a obligațiunilor elene, care se tranzacționează în prezent pe piața financiară la prețuri mult sub valoarea nominală. Oficialii zonei euro au refuzat să dea detalii, afirmând că acestea ar putea conduce la creșterea prețurilor, subminând astfel succesul planului.