Șase semne care prevestesc o nouă criză financiară globală. Care sunt riscurile economice în 2016

„În multe țări, sectorul financiar are încă slăbiciuni, iar pe piețele financiare riscurile sunt în creștere. Toate acestea înseamnă că creșterea economiei globale va fi dezamăgitoare și inegală în 2016”, afirmă directorul general al FMI, Christine Lagarde, într-un articol publicat  în jurnalul german Handelsblatt.

Ea a adăugat că productivitatea scăzută, îmbătrânirea populației și efectele crizei financiare globale frânează dezvoltarea economiei mondiale, care are perspective slabe pe termen mediu.

Economia mondială va trăi periculos

ACTUALITATE Delicii la Marea Neagră! Cât au plătit clienții pentru un platou pescăresc la cherhanalele de pe litoralul românesc, de Crăciun

20:42

CRĂCIUN Sătui de meniurile hipercalorice cu FRIPTURI și SARMALE, turiștii de pe litoral au mâncat preparate din pește în a doua zi de Crăciun

20:08

Redresarea bazată pe creșterea puternică a prețurilor activelor, majorarea slabă a profiturilor companiilor și adâncirea îndatorării personale vor conduce la o nouă criză financiară gravă, chiar dacă nu în următoarele 12 luni, potrivit unei analize publicate de The Guardian.

Economia mondială va trăi periculos în 2016, an în care vor fi peticite crăpăturile și va fi câștigat timp, înainte ca vechile probleme să iasă la suprafață, notează publicația.

Prețul petrolului va continua să scadă

Subiectul principal al ultimei luni a fost prăbușirea cotațiilor petrolului, la niveluri nemaiîntâlnite din 2004.

Acest fapt a avut două efecte benefice pentru economia globală, a mărit puterea de cumpărare pentru populație și companii și a redus inflația.

Întotdeauna există un decalaj între declinul prețului petrolului și creșterea cheltuielilor ca reacție, parțial pentru că oamenii vor să se asigure că prețurile scăzute se vor menține.

Au trecut 16 luni de când prețul petrolului a început să scadă, de la un vârf de 115 dolari pe baril atins în august 2014, fiind posibil ca declinul să continue până la 30 și ceva de dolari pe baril.

În lipsa unui semnal că OPEC are voința politică să scadă producția, este destul de posibil ca prețul să coboare chiar și sub 30 de dolari pe baril, la începutul anului 2016.

Inflația și dobânzile rămân scăzute

Impactul declinului prețurilor petrolului va fi că inflația va fi mai scăzută decât au anticipat marile bănci centrale ale lumii.

Reprezentanții Rezervei Federale (Fed) americane, ai Băncii Angliei și ai Băncii Centrale Europene (BCE) insistă că urmăresc fluctuațiile prețurilor petrolului și ale altor mărfuri, ajustând dobânzile în funcție de ceea ce se întâmplă cu inflația core, care exclude costurile energiei și alimentelor.

Dar va fi dificil de majorat dobânzile dacă, din orice motiv, inflația va continua să se mențină sub estimările oficiale.

Mai important este faptul că există dovezi că declinul inflației cauzat de petrolul ieftin are efect asupra salariilor.

Înainte de criză, inflația din Marea Britanie se afla la nivelul țintei Băncii Angliei de 2%, iar angajatorii ofereau majorări salariale de 4%. Cu o inflație aflată în prezent în jurul nivelului zero, angajatorii nu văd niciun motiv să ofere creșteri ale salarilor de peste 2%.

Acest fapt contează, întrucât băncile urmăresc semnele de accelerare a majorării salariilor, după mai mulți ani de creștere economică constantă și de scădere a șomajului.

Dacă creșterea salariilor nu accelerează, sunt motive mai puține pentru scumpirea creditelor.

În aceste condiții, inflația și dobânzile vor rămâne la un nivel scăzut o perioadă mai lungă decât s-a crezut inițial.

Fed a majorat în decembrie dobânda de politică monetară pentru prima oară în 10 ani, dar va fi extrem de precaută în privința următoarei măsuri de acest gen.

Banca Angliei nu va crește încă dobânzile, iar banii ieftini vor susține atât creditarea cât și creșterea economică, pentru o perioadă.

Cât va încetini economia Chinei?

O altă temă a anului 2016 va fi China, unde întrebarea este nu dacă ritmul de creștere va încetini, ci în ce măsură.

Opiniile în legătură cu starea celei de-a doua mari economii a lumii diferă. Unii analiști spun că Beijing-ul are totul sub control, alții că țara trece deja printr-o aterizare dură, după ani de zile de investiții în fabrici nerentabile și afaceri imobiliare speculative.

Este greu de spus ce se întâmplă în China, o țară mare cu reputațis că datele statistice care nu prezintă garanții.

Datele oficiale arată că economia chineză înregistrează în prezent o creștere anuală de 7%, dar cele privind consumul de electricitate și transportul de mărfuri sugerează un ritm mai scăzut.

Dar în timp ce dobânzile cheie din țările dezvoltate sunt aproape zero, în China sunt de peste 4%, ceea ce dă spațiu de intervenție Băncii Chinei, să scadă costul împrumuturilor, dacă vrea să stimuleze creșterea.

Cursul de schimb valutar poate fi folosit la rândul său pentru ca exporturile să devină mai ieftine, iar autoritățile de la Beijing au și opțiunea de a crește cheltuielile publice.

Riscul este însă ca China să scape de problemele provocate de spargerea unei bule speculative prin crearea alteia, ceea ce a făcut și fostul șef al Fed, Alan Greenspan, la începutul anilor 2000.

O altă predicție este că economia Chinei va încetini în 2016, dar relaxarea politicii monetare va preveni un colaps.

Riscurile zonei euro

Zona euro a dovedit în ultimii șase ani o mare abilitate „de a smulge o înfrângere din ghearele victoriei”.

De fiecare dată când criza părea să se fi sfârșit, s-a întâmplat ceva rău. În 2016, acest ceva ar putea fi Grecia, prinsă în capcana datoriilor și a austerității, Spania, deocamdată fără direcție în lipsa unui guvern stabil, sau muribunda Franță, notează The Guardian.

Există totuși câteva motive pentru care zona euro ar putea să nu se împiedice înainte de 2017.

Primul este că va beneficia de întârzierea înăspririi politicii monetare în SUA și Marea Britanie și de măsurile pro-creștere din China.

Al doilea este că BCE va continua programul de suplimentare a lichidităților în speranța că băncile vor crește creditarea.

BCE vrea și devalorizarea euro pentru susținerea exporturilor, dar acest fapt ar putea fi dificil dacă Fed va majora dobânzile mai lent decât anticipează piețele în prezent.

Există o probabilitate destul de ridicată ca dolarul mai degrabă să se deprecieze decât să se aprecieze în raport cu euro.

Piețele emergente, principalul risc pentru economia lumii

Cel mai mare risc imediat pentru economia globală provine de pe piețele emergente, în special cele afectate de prăbușirea prețurilor materiilor prime.

Brazilia este cea mai mare economie din America Latină și are probleme serioase, Economia se contractă cel mai mult după anii 1930, inflația depășește 10%, moneda s-a prăbușit, ministrul de Finanțe tocmai și-a dat demisia, iar o vizită din partea FMI pare inevitabilă.

Este un caz în care istoria riscă să se repete, întrucât acumularea crizei din 2008 a început tot la periferia economiei mondiale.

În aceste condiții, economia mondială nu va exploda în 2016, dar va fi aprins un fitil, conchide analiza realizată de The Guardian.