Scenariul Citigroup: Grecia va părăsi zona euro pe 1 ianuarie 2013. Cum AR PUTEA SĂ PIARDĂ ROMÂNIA finanțări de 12,9 miliarde de euro

Grecia va păsări zone euro pe 1 ianuarie 2013, susțin economiștii Citigroup, a doua cea mai mare bancă din lume după valoarea tranzacțiilor valutare operate. Ieșirea statului elen din zona euro este în prezent o variantă luată în calcul de tot mai mulți analiști care încearcă să estimeze impactul pe care o astfel de decizie l-ar putea avea asupra economiei europene.

„Ar fi ceva extrem de scump și foarte riscant, dar face parte dintre opțiunile tehnice pe care suntem nevoiți să le luăm în calcul”, a precizat Christine Lagarde, directoarea Fondului Monetar Internațional (FMI).

Criza politică din Grecia, nevoită să organizeze o nouă rundă de alegeri deoarece scrutinul precedent a „produs” un parlament fragmentat, incapabil să numească și să susțină un executiv, continuă să fie resimțită pe piețele financiare internaționale.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Summit-ul care a avut loc miercuri la Bruxelles nu a fost de natură să le dea încredere investitorilor. „Acest summit nu m-a dezamăgit. Nu au promist absolut nimic și exact asta au livrat”, a declarat Gary Jenkins, șeful departamentului de analiză financiară de la Swordfish Research, citat de The Daily Mail.

Cât va costa Grexitul

Michael Saunder, economist la Citigroup, susține că probabilitatea ca statul elen să părăsească blocul monetar european în următoarele 12-24 de luni este de 50-57%. Într-un text transmis clienților, Saunders, un apropiat al economistului-șef al Citigroup Willem Buiter, a atras atenția că deprecierea noii monede adoptate de Grecia va fi, pe termen foarte scurt, de circa 60%.

Mai mult, un Grexit ar declanșa „un val imens, dar controlabil, de contagiune în Europa”. „Ne așteptăm ca ieșirea Greciei din zona euro să fie urmată de o serie de politici îndreptate către evitarea unui colaps în stil domino al sistemului bancar”, se arată în textul economistului, citat de The Daily Mail.

Previziunile economistului se bazează în special pe situația politică extrem de tensionată din Grecia. În urma alegerilor din 6 mai singurele două partide care sprijină continuarea reformelor convenite cu creditorii internaționali în schimbul sprijinului financiar extern au obținut doar 40% din voturi. Celelalte partide cu mandate parlamentare au refuzat să formeze o coaliție pe motiv că elenii i-au ales tocmai pentru a-i scăpa de măsurile de austeritate impuse de așa numita troika, respectiv Fondul Monetar Internațional (FMI), Uniunea Europeană (UE) și Banca Mondială (BM).

Analiștii JP Morgan estimează, la rândul lor, o probabilitate de 50% ca Grecia să părăsească zona euro și sunt de părere că investitorii nu au „inclus în preț” un Grexit, respectiv nu au luat deja în considerare efectele unui astfel de eveniment.

În opinia lui Pavan Wadhwa, șeful departamentului european de tranzacții valutare de la JP Morgan, un Grexit ar însemna retrageri masive de bani și de capital din băncile de la periferia zonei euro. Mai mult, băncile ar înceta să mai cumpere obligațiuni de stat și să finanțeze astfel deficitele publice. Ar mai însemna și sporirea riscului unei contagiuni, având în vedere că expunerea statelor și a companiilor din centrul blocului monetar pe statele de la periferia zonei euro este de 2.500 de miliarde de euro, echivalentul PIB-ului României pe aproape 18 ani, la valoarea lui de anul acesta.

„Sfârșitul monedei euro în forma sa actuală este cert”, crede Doug McWilliams, economist la un centru de cercetare economică. McWilliams estimează că ieșirea Greciei din zona euro și revenirea la drahmă ar costa „în jur de 1.000 de miliarde de dolari, dacă nu este bine plănuită”.

Nouriel Roubini, economistul supranumit Dr. Doom în urma previziunilor sale legate de criza din 2008, a prognozat încă din luna ianuarie că statul elen ar putea părăsi zona euro până la sfârșitul anului. „Zona euro arată ca un accident de tren prezentat cu încetinitorul. Nu doar Grecia, ci și alte state sunt insolvente”, a declarat Roubini.

Euro își revine după declinul ultimelor zile

Declinul monedei euro față de dolarul american s-a temperat vineri când investitorii au luat „o gură de aer” după deprecierea masivă de zilele trecute, când moneda europeană a scăzut la minimul ultimelor 22 de luni față de dolar, scrie Reuters.

„Euro a urcat puțin astăzi (vineri, n.r.) dar voi fi extrem de surprins dacă se va opri peste 1,2620 dolari. Prognozele pe termen mediu nu sunt bune”, a precizat Geoff Kentrick, analist valutar la grupul financiar japonez Nomura. Kentrick susține că dacă Grecia nu va ieși din zona euro, moneda europeană va continua să se deprecieze către 1,23 dolari/euro, iar în eventualitatea unui Grexit, până la sfârșitul trimestrului trei euro va scădea până la 1,15 dolari.

Datele Băncii Centrale Europene arată că în luna martie, invetitorii au retras 35 de miliarde de euro din portofiile din zona euro.

România ar putea contribui la salvarea Greciei cu 12,9 miliarde de euro din fonduri europene neutilizate

Liderii europeni care au participat la reuniunea informală de la Bruxelles, desfășurată miercuri, au transmis un mesaj clar Greciei, însă este vorba despre același mesaj promovat în ultimul an. „Vrem ca Grecia să rămână în zona euro și să-și respecte angajamentele”, a precizat președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, declarație reluată de majoritatea celor prezenți la summit.

Oficialii europeni speră, în acest fel, să-i determine pe greci să voteze pe 17 iunie cu acele partide care susțin măsurile de austeritate și care ar face posibilă menținerea țării în zona euro. Aceste fonduri nu sunt însă altceva decât fondurile structurale (gratuite) rămase neutilizate și care, potrivit Comisiei Europene ar reprezenta, pentru perioada care se încheie în 2014, 80 de miliarde de euro, scrie Mediatax. Suma se referă la totalul fondurilor neutilizate din toate cele 27 de state membre UE.

Până în momentul de față, România a reușit să absoarbă circa 3,8 miliarde de euro, sumă care reprezintă valoarea totală a plăților efectuate de Uniunea Europeană către beneficiarii din România, ceea ce corespunde unui procent de doar 18,2%. Cel mai bun grad de absorbție s-a înregistrat în cadrul Programului Operațional Regional, respectiv 28,5%, în timp ce Programul Operațional Sectorial de Transport a înregistrat cea mai slabă rată de absorbție, de doar 7,1%.

România riscă astfel să piardă fondurile structurale neutilizate, potrivit unei analize făcute de Deutsche Welle.

Practic, banii care au fost bugetați de către Uniunea Europeană pentru fiecare stat membru, bani care există și sunt puși deoparte, ar putea ajunge la Grecia, în situația în care nu sunt absorbiți de către statele membre. Astfel, conform calculelor gândul, România ar putea contribui la salvarea Greciei cu circa 12,9 miliarde de euro.

Estimarea a fost făcută considerând că România absoarbe în medie, pe lună, 261,6 milioane de lei. Dacă se menține acest ritm, România va atrage până la sfârșitul anului 2013 circa 21,9 miliarde de lei. Mecanismul european prevede însă un sistem de plăți „n+2”. Astfel, proiectele aprobate în perioada bugetată, respectiv 2007-2013, vor continua să primească finanțare europeană pentru încă maximum doi ani de la încheierea actualului exercițiu bugetar european. Prin urmare dacă mai adăugăm alte 24 de luni și presupunem că ritmul de absorbție se menține, rezultă că România va fi absorbit până în 2015 28,2 miliarde de lei. La un curs mediu de 4,2 lei/euro care să țină cont de fluctuațiile din ultimii ani, reiese că România va fi absorbit în total 6,7 miliarde de euro, din cei 19,6 alocați. Diferența reprezintă banii pe care i-ar putea primi Grecia.

Ministerul Afacerilor Europene a transmis vineri o precizare prin care subliniat România nu riscă să piardă fonduri structurale neutilizate în favoarea Greciei.

„Legislația comunitară în vigoare nu prevede posibilitatea realocării fondurilor structurale și de coeziune între statele membre. Fondurile pierdute de un stat membru prin dezangajare se reîntorc la bugetul Uniunii Europene și apoi se scad din contribuția viitoare a statelor membre”, se arată în comunicatul transmis de minister.