SCHIMBARE. Apar 11 noi tipuri de salarii minime, în funcție de pregătirea angajaților. La cât va ajunge cel mai mare salariu minim brut

Parlamentul a adoptat miercuri o lege prin care se introduc 11 salarii minime diferențiate pe criteriul nivelului de studii. Cel mai mare salariu minim brut pe care îl poate lua un angajat potrivit noii legi ar fi de 4.460 de lei și i-ar reveni unei persoane care și-a luat doctoratul în domeniul în care profesează. Legea așteptată să fie promulgată sau contestată de președintele Klaus Iohannis.

Dacă legea va fi promulgată, în România vor exista 11 salarii minime diferențiate în funcție de nivelul de pregătire și de postul ocupat. În prezent există numai trei criterii generale de diferențiere a salariului minim (salariul minim pentru angajații fără studii superioare, pentru cei cu studii superioare și pentru cei din construcții).

Acum, potrivit noii legi, în funcție de studiile și de pregătirea de care dispune  angajatul, cuantumul salariului minim brut lunar se va stabili prin aplicarea unui coeficient raportat la salariul de bază minim brut pe ţară garantat (2.230 de lei). Va exista o diferență renumerație între muncitorii necalificați și cei calificați, între angajații cu școală profesională, studii liceale, școală postliceală, școală liceală+calificare școală de maiștri sau studii superioare de scurtă durată, dar și între angajații cu studii superioare, în funcție de nivelul acestora (licență, master, doctorat).

Salarii diferențiate în funcție de nivelul de pregătire

Așadar, muncitorii necalificați vor avea un coeficient raportat salariului de bază în valoare de 1. Valoarea coeficientului ajunge la 2 pentru persoanele cu doctorat.

„Cuantumul salariului brut lunar se stabileşte prin aplicarea unui coeficient raportat la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit prin hotărâre a Guvernului, potrivit legii. Prezenta lege stabilește coeficienții minimali de ierarhizare salarială pentru sectoare de activitate pentru care nu au fost încheiate contracte colective de muncă aplicabile la nivelul întregului sector de activitate și pentru care nu există legi speciale privind salarizarea sau contract colectiv de muncă la nivel de unitate în vigoare, cu respectarea prevederilor .Coeficienţii minimali de ierarhizare sunt aplicabili pentru toate categoriile de salariaţi încadraţi pe funcţii pentru care este obligatoriu un nivel de calificare potrivit anexei la prezenta lege”, se arată în textul legii.

Potrivit legii care stabilește coeficienții de diferențiere, un muncitor necalificat este plătit cu valoarea salariului minim brut (în prezent de 2.230 de lei), un angajat care are școala profesională sau studii liceale va fi plătit cu 2.676 de lei, în timp ce un angajat care are studii superioare și o diplomă de masterat va ajunge să aibă un salariu minim brut de 4.014 lei.

„Prin stabilirea unor indicatori minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din economia naţională se urmăreşte garantarea unor forme de protecţie minimă a venitului salariatului, precum şi menţinerea unei motivări adecvate a muncii prin evitarea aplatizarii excesive a grilei de salarizare”, explică iniţiatorii legii.

Reprezentanții IMM-urilor nu susțin legea diferențerii salariilor minime

Consiliul Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) nu susţine diferenţierea salariului minim pe economie şi solicită contestarea acestei legi la CCR.

„Prin această lege se introduc mai multe salarii brute minime pe economie. Consiliul nu susţine diferenţierea salariului minim pe economie în funcţie de diverse criterii, cum ar fi sectoarele de activitate sau educaţia pentru salariaţi din diverse sectoare. Noi am spus public că ar trebui să fie analizată posibilitatea introducerii unui salariu minim pe oră, nu pe lună, plata fiind făcută în funcţie de numărul de ore lucrate, cu îmbunătăţirea corespunzătoare a Codului Muncii”, declarat, înainte de adoptarea legii, preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu.

Legea a fost inițiată de 37 de parlamentari, dintre care 33 de la PSD, 2 de la ALDE, 1 de la UDMR și un reprezentant al minorităților. Legea privind stabilirea coeficienților minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului la nivel naţional a fost adoptată a fost adoptată de Senat în luna octombrie a anului trecut și de camera deputaților pe pe 3 iunie 2020.