Școala în care învață 7 din 10 germani, dar de care românii nu vor să audă. „Să mă fac de râs în fața tuturor că al meu e mai prost?”

În momentul de față, în România, doar 20% dintre elevi se îndreaptă spre școlle profesionale, iar principalul motiv îl reprezintă mentalitatea față de aceste instituții, spun specialiștii. „În România, 20% dintre absolvenții de clasa a VIII-a se îndreaptă spre o școală profesională. Spre comparație, în Germania 70% se duc spre o școală profesională, pentru că au toate variantele deschise: au un anumit statut, învață o meserie, au o sursă de venituri, iar a avea o meserie este un lucru acceptat social. Ulterior, dacă simt nevoia, angajații se pot înscrie la bacalaureat, pot urma chiar și o facultate tehnică și pot ajunge ajunge director de companie pe această rută educațională profesională. În schimb, în România există ideea preconcepută că școala profesională este pentru copiii cei mai slabi și chiar inițiativele private – cum e școala profesională Kronstadt, în care s-au implicat 12 companii – au dificultăți în a atrage candidați. Principalele dificultăți, mai ales la oraș, sunt generate de mentalitatea părinților, care au de ales: „Dau copilul la școala profesională să mă fac de râs în fața tuturor celorlalți pentru că al meu e mai prost sau îl dau la un liceu? Și aleg liceul, pentru că, dacă ia sau nu bacul, copilul va primi o diplomă care atestă o pregătire peste nivelul celei obținute la școala profesională”, a declarat Alexandru Blemovici de la Schaeffler, pentru Business Magazin.

Și chiar dacă se feresc de aceste școli, tinerii care ies din facultăți ajung să îngroașe rândurile șomerilor.

Specialiștii susțin că o rezolvare a problemelor de pe piața muncii poate fi orientarea corectă a tinerilor, în condițiile în care doar anul acesta 50.000 de elevi nu au luat bacalaureatul. „Unii poate ar fi interesați să aibă un job, o meserie. Dar ce șansă au în clipa de față? Se pot duce undeva să facă un curs de formare adulți, care costă, sau merge la unele finanțate din fonduri europene. Mai sunt unele cursuri pe care le fac companiile de la care ar avea certitudinea unui loc de muncă. Dar și aici sunt multe situații nelalocul lor, pentru că ajung să facă un curs de formare pentru o calificare pe care deja o au dacă au absolvit liceul industrial”, a spus Blemovici citat de Business Magazin.

„Am mers din școală în școală și am convins părinții din mediul rural să își lase copiii la școala profesională”

Una dintre excepțiile din țară o reprezintă județul Timiș. Acolo, pentru prima dată după mult timp, un colegiu a cerut suplimentarea locurilor la clasele de meserii. Pentru asta a fost însă nevoie de implicarea profesorilor, a agenților economici și asigurarea cazării și mesei pentru elevi.

„Creșterea, zic eu, este datorită faptului că am făcut o promovare foarte extinsă în tot județul, am fost în toate școlile și am prezentat oferta. Pe perioada celor trei ani de școală copiii primesc o bursă de 400 de lei, 200 de la Guvern, 200 de la agentul economic. Noi le oferim cămin gratuit, avem o cantină pe care o vom inaugura în două săptămâni, care a fost practic reconstruită”, a declarat, pentru Mediafax, Gheorghe Bloancă, directorul Colegiului Tehnic Energetic Regele Ferdinand I din Timișoara.

La Colegiul Tehnic Energetic până anul trecut funcționau două clase unde învățau 80 de elevi, însă anul acesta conducerea unității de învățământ a cerut inspectoratului și i s-a aprobat înființarea unei a treia clase, unde acum mai sunt doar patru locuri disponibile. De asemenea, liceul este autorizat din următorul an școlar și pe meseria de mecanic operator comandă numerică.

„Această creștere am realizat-o și convingând părinții din mediul rural, care nu prea au posibilități. Noi le oferim și cazare și posibilități de angajare, cu salarii de la 1.700 de lei în sus. Avem parteneriate cu șapte firme germane, cu una elevețiană, care țin la program, la ținută. Programul este controlat și lucrurile merg bine. Copiii sunt și motivați, dacă, de pildă, fac 10 absențe nemotivate pierd bursa. Firmele vor elevi serioși. Este un format de școală profesională cu avantaje și de-o parte și de cealaltă. Și copilul este încurajat, ponderea practicii cu teoria e bine gândită, se pune accent mare pe activitățile practice, pe meserie”, mai spune profesorul Gheorghe Bloancă.

Astfel, după trei ani de studii, companiile mulținaționale din Timiș pot angaja muncitori calificați, fără a mai pierde timp și bani cu formarea lor la locul de muncă. Inspectoratul Școlar Județean Timiș a aprobat, în acest an, 700 de locuri disponibile în școlile profesionale din județ, din care 409 au fost ocupate după prima etapă de înscriere, mai rămânând disponibile 291 de locuri pentru următoarele două etape, care vor avea loc la finele lunii august, respectiv începutul lunii septembrie.

„Am fost elev la liceu în primă fază, unde eram cel mai neastâmpărat, nu prea aveam nicio tangență cu școala, ideea e că nici nu mă atrage teoria. Aveam multe absențe, nu mai aveam loc să-mi pună o notă de absențe. La sfârșitul clasei a X-a, un profesor mi-a dat un sfat – singura șansă ar fi să trec la profesională. Am zis – de ce nu, hai să vedem! Am început școala profesională acum patru ani și ceva. Mie mi se pare o diferență de la cer la pământ între liceu și profesională. La liceu este numai teorie, fără practică. Acum sunt electronist și am învățat meseria încă din școală. Faci practică efectiv. Mă atrage tehnologia. Firma folosește aparate de ultimă generație. Având colegi foarte de treabă m-am integrat foarte ușor și a început să-mi placă”, a povestit Alin, unul dintre tinerii care studiază la o școală de meserii din Timișoara.

Anul acesta, conform datelor furnizate de ISJ Timiș, cele mai populare calificări sunt cele de bucătar, electrician, electromecanic utilaje și instalații industriale și confecționer articole din piele și înlocuitori, unde toate locurile disponibișle au fost ocupate. La polul opus se situează calificările de operator fabricare și prelucrare poliemeri (unde s-au ocupat trei din cele 28 de locuri disponibile după prima etapă de înscriere), mecanic agricol (opt locuri ocupate din 56) sau zidar (patru locuri ocupate din 28).

Problema este însă departe de a fi rezolvată. „Toate firmele caută disperate forță de muncă”, declara, recent, Peter Hochmuth, președintele Clubului Economic German Banat, în condițiile în care unele firme sunt încă nevoite să aducă muncitori cu autobuzul din județele învecinate.

Școală profesională în locul unui liceu unde niciun elev nu promova bacalaureatul

Și la Slatina se urmărește înființarea unei școli profesionale regionale, printr-un parteneriat între autoritățile locale, inspectoratul școlar, Ministerul Educației, dar și mai multe firme din Italia, interesate de formarea forței de muncă.

Școala profesională regională ar urma să fie înființată în locul unui liceu tehnologic din Slatina, desființat în anul 2014 deoarece niciun elev nu reușea să promoveze examenul de bacalaureat. În acest moment, imobilul este în conservare, în așteptarea finalizării tuturor procedurilor birocratice. Ulterior, de reabilitarea clădirii se va ocupa Primăria Slatina, în timp ce dotarea va fi făcută de firmele partenere.

„La acest moment, totul este în fază de discuții cu reprezentanți ai Ministerului Învățământului și ai firmelor din Italia interesate să dezvolte la Slatina acest proiect. Școala profesională, care se vrea a fi deschisă, în oraș se va axa pe meseriile căutate în Slatina – din metalurgie în special, dar nu numai”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Mugurel Manea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Slatina.

Felicia Man, inspectorul școlar general al ISJ Olt, a declarat că va urma o procedură de selecție atât a agenților economici ce vor fi cooptați în proiect, cât și a elevilor, care vor putea veni din toate cele cinci județe ale regiunii Oltenia. Ea a mai afirmat că, pe lângă firmele din Italia, de participare la acest proiect s-au arătat interesate și firme care deja activează pe platforma industrială a Slatinei: Alro, Pirelli, Prysmian, TMK sau Bekaert. Elevii care vor fi admiși la această școală profesională regională vor avea oportunitatea să desfășoare orele de practică chiar în unitățile de producție ale agenților economici, în timp ce aceștia din urmă vor putea să selecteze, din timp, forța de muncă.

Peste 18.000 de tineri sub 25 de ani se aflau, la începutul anului, în șomaj de peste 6 luni și peste 150.000 de adulți erau în șomaj de un an, ponderea șomerilor de lungă durată în numărul total de oameni fără loc de muncă fiind de 40,78 %. Referitor la structura șomajului după nivelul de instruire, 78% sunt oameni fără școală sau cu un nivel de instruire primar, gimnazial și profesional. Șomerii cu nivel de instruire liceal și post-liceal reprezintă 18%, iar cei cu studii universitare 5%.