Sebastian Burduja despre riscul unor avarii majore ale Sistemul Energetic Național: „Nu au de ce să-și facă grijă românii”. Estimări privind facturile

Sistemul Energetic Național (SEN) este pregătit să facă față consumului ridicat de energie din ultimele zile, determinat de temperaturile caniculare, a dat asigurări ministrul Energiei, Sebastian Burduja, luni, după participarea la comitetul ministerial pentru sectorul energetic. Potrivit ministrului, responsabilii au luat măsuri pentru creșterea producției, pe fondul scăderii debitelor hidrologice și, în perspectivă, Sebastian Burduja vorbește de bonificarea celor care consumă sustenabil, de exemplu în afara orelor de vârf. În ceea ce privește facturi, estimate să se dubleze după expirarea actualei scheme de plafonare și compensare a prețurilor, la 31 martie, titularul mandatului de la șefia Ministerului Energiei reiterează că se ia în calcul adaptarea acesteia exclusiv pentru consumatorii vulnerabili.

Temperaturile caniculare din ultimele zile au dus la creșteri semnificative ale consumului de energie, mai ales că a scăzut producția din resurse hidro, dar nu există riscul unor avarii majore, a anunțat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, după ce a participat la comitetul ministerial pentru sectorul energetic.

„Am participat la ședința comandamentului de vară întrunită tocmai pentru că avem de-a face cu o situație deosebită din punct de vedere al condițiilor meteorologice. Oameni cu experiență foarte îndelungată în sectorul energetic au spus că este atipic, ca să fiu delicat, să ai zi după zi de temperaturi de peste 40° și pentru luna iunie, mai ales această perioadă de caniculă prelungită este cu totul și cu totul special”, a declarat Sebastian Burduja.

ACTUALITATE Fructul bogat în antioxidanți care stimulează organismul. Are proprietăți antiinflamatoare și antiseptice

22:56

ACTUALITATE Cât plătești pentru 3 nopți de cazare în Bucovina, de Sărbători. Turiștii sunt întâmpinați cu tradiții cu totul speciale în „Țara Fagilor”

22:20

La întâlnire au participat reprezentanți ai Ministerului Energiei, Transelectrica – Dispeceratul Energetic Național (DEN), OPCOM, ANRE, Transgaz, principalii producători și distribuitori.

A crescut producția națională

Astfel, participanții la ședință au discutat atât soluții pentru a acoperi cât mai mult din consum din producția internă, dar și măsuri pentru a se asigura că rețelele de transport și distribuție energiei electrice sunt în bună stare de funcționare.

„Transformatoarele și alte echipamente sunt întreținute cu grijă și echipele de intervenție sunt în teren pentru ca eventualele avarii punctuale locale să fie rezolvate în cel mai scurt timp. Am toată încrederea în specialiștii de la Transelectrica și Dispeceratul Energetic Național, în operatorii de distribuție, toți m-au asigurat că nu există un risc asupra echilibrului Sistemului Egentic Național sau riscul unor avarii generalizate pe zone largi. Pot apărea, repet, din cauza temperaturilor ridicate, anumite probleme strict locale și sunt convins că le putem rezolva rapid, spre deosebire de sezonul rece, în care accesibilitatea către rețele este mult mai greoaie decât cea din aceste zile”, a detaliat ministrul.

Astfel, în ceea ce privește producția și consumul, ca urmare a eforturilor responsabililor din ultimele zile, producția a crescut cu aproximativ 400 de megawați, respectiv 250 de megawați de la un grup de la Ișalnița, aproape 100 de megawați la Paroșeni și aproximativ 50 magawați la CET București Sud.

„Căutăm în continuare soluții prin care să creștem, mai ales pe perioadele delicate, vârful de consum de seară, unde înregistrăm un deficit un și prețuri ca atare pe piețe, după cum ați văzut, să putem să creștem producția hidro, pentru că deși este un an foarte secetos, cel mai secetos din ultimul deceniu, avem un grad de umplere satisfăcător, peste 80% în lacuri de acumulare. Trebuie însă să știți că aproximativ 70% din producția hidro este pe curs de apă și debitele sunt reduse, iar debitul Dunării este în scădere. Se prefigurează o lună august deosebit de călduroasă în general, istoric vorbind, în septembrie. De asemenea, avem o lună secetoasă și ca urmare a acestor factori, trebuie să fim prudenți în a utiliza capacitatea din lacurile de acumulare acum, în luna iulie, când mai avem încă două luni și ceva de secetă în România și bineînțeles că trebuie să pregătim și sezonul rece, unde trebuie de asemenea să intrăm cu un grad de umplere satisfăcător”, a detaliat ministrul.

Administrația Națională „Apele Române” a anunțat luni că monitorizează permanent exploatarea resurselor de apă/satisfacerea cerințelor de apă, precum și modul de aplicare a prevederilor Planului de restricții și folosire a apei în perioade deficitare.

În prezent, coeficientul de umplere în cele 40 de lacuri de acumulare este de 80,46%, cu un volum de cca 3,49 miliarde mc existent, fapt ce asigură necesarul de apă brută pentru beneficiari din sursa de apă de suprafață în regim centralizat. „Estimăm la sfârșitul lunii iulie în cele 40 principale lacuri de acumulare cu rol important în alimentarea cu apă pentru populație și industrii și producția de energie electrică pentru Sistemul Energetic Național, un coeficient de umplere de cca. 77%”, a transmis ANAR.

Lucrări amânate

O altă măsură luată de Transelectrica a fost să amâne unele intervenții asupra rețelei, lucrări care ar fi redus disponibilitățile rețelei din țară. În acest context, Sebastian Burduja a subliniat importanța interconexiunilor cu țările vecine, care creează ajută la menținerea prețurilor.

„Dacă n-am fi avut aceste interconexiuni, cu siguranță prețurile ar fi fost și mai mari. Deși în spațiul public s-a spus că importurile duc la creșterea prețurilor, este un neadevăr. Faptul că avem acces la energie de import a pus presiune în scădere pe prețuri. Deci acesta a fost un lucru bun”, a spus ministrul.

Oficialul a menționat și de factori care nu pot fi controlați și duc creșterea prețului, exemplificând prin lucrările ample de intervenție pe partea ungară, de la Peci până la stația de pe graniță, care nu au putut fi amânate, de înlocuiesc stâlpi, ceea ce reduce capacitarea de import și prețuri mai mari pe acest flanc, precum și în regiune, în Ungaria, Bulgaria și Polonia.

„Am mai spus un lucru și îl reiau: faptul că suntem în această situație, în care mai căutăm 50 de megawați aici, 200 de megawați dincolo, este consecința unor decenii în care statul nu a investit în sectorul energetic. Au fost în 34 de ani – e foarte ușor să facem un calcul – sunt ce două unități de la Cernavodă pornite, bineînțeles, înainte de Revoluție, avem ceva megawați în hidrocentrale, puțini, și o investiție privată la Brazi, mai semnificativă, plus ce s-a făcut pe regenerabile. Dar, din 22.000 de megawați cu care am pornit în etapa post-decembristă, am rămas cu jumătate, practic, de producție în bandă. Deci statul și-a înjumătățit capacitatea de producție”, a spus ministrul.

El a amintit de proiectul său de suflet, Hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, de la Cluj, de modernizarea demarată de la Vidraru și pregătirea pentru construcția Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, per ansamblu investițiile din finanțări nerambursabile ajungând la 13,6 miliarde de euro contractate.

În contextul consumului ridicat, Sebastian Burdula a subliniat importanța stocării în baterii, care speră ca până la finalul să fie de 100 de megawați, iar până la finalul anului viitor, de 500 de megawați stoc are în baterii. „Din finanțările pe care ministerul a reușit să le aducă, vorbim de minim 280 de milioane de euro la dispoziția beneficiarilor care își vor instala astfel de capacități. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să facem hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, care au o durată de exploatare de trei, cinci ori mai mare decât bateriile și care, sigur că din păcate și durează ca timp mult mai mult”, a spus ministrul.

„Mesajul e clar nu au de ce să-și facă grijă românii. Nu se pune problema unor avarii majore în Sistemul Energetic Național. Monitorizăm atent situația și am luat toate măsurile de termen scurt prin care, pe de o parte să creștem cât de mult putem producția românească de energie și pe de altă parte unde apar avarii locale, să putem interveni în cel mai scurt timp”, a detaliat Sebastian Burduja, precizând că nu există o creștere semnificativă, majoră a numărului de avarii de nivel local.

Prețuri mai mari pe piața SPOT

În ceea ce privește prețurile ridicate de pe piața SPOT, ministrul a precizat că nu există indicii că ar fi vorba de creșteri de natură speculativă, ci pur și simplu de o cerere mare seara, când românii se întorc acasă, pornesc aparatelele de aer condiționat, ducând la vârfuri de consum, atunci când producția din parcurile solare de pe timpul zilei scade.

Întrebat de jurnaliști despre eventuale presiuni pe prețuri ale exporturilor către Republica Moldova și Ucraina, ministrul a spus că nu este vorba de o cantitate atât de mare.

„Cu siguranță că în Ucraina este o cerere foarte mare de energie electrică, pentru că ei au fost, din păcate, ținta atacurilor Federației Ruse, cu predilecție pe infrastructura energetică și atunci sigur că mizează pe vecinii lor să-i ajute cu cât pot. E adevărat că de exemplu, pe vârful de seară, când și prețurile sunt foarte mari, din ceea ce am înțeles, ei au ales chiar să mai deconecteze din consumatori, deci nu importă chiar întreg necesar, deci este decizia lor comercială”, a spus minsitrul.

Tot din perspectiva creșterii estimate a facturilor, din 1 aprilie, când expiră schema de plafonare și compensare, Sebastian Burduja a fost întrebat care sunt următorii pași, după ce Asociația Furnizorilor de Energie din România (AFEER) a solicitat autorităților să demareze urgent pregătirile pentru re-liberalizarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale.

„Pentru cazurile familiilor cu condiții socioeconomice care nu își permit să-și acopere costurile lucrăm deja la țintirea acestor măsuri împreună cu alte ministere, pentru că nu ține doar de Ministerul Energiei, Ministerul Muncii, Ministerul de Finanțe, astfel încât să facem exact ceea ce ne-a solicitat și Comisia Europeană, să țintim măsurile de sprijin pentru familiile care au nevoie de ele, pentru că acum, așa cum știți, noi sprijinim toți consumatorii în funcție de nivelul de consum. Deci, dacă cineva deține un apartament în Primăveriii ți  consum de sub 100 de kilowați oră pe lună, plătește același tarif ca o familie cu cinci copii din Ferentari”, a declarat Sebastian Burduja. Ministrul a reiterat astfel că ia în calcul modificarea legislația privind consumatorii vulnerabili cu predilecție pentru sectorul energetic, pentru a pregăti perioada de după martie 2025.

Decomandări pentru un consum sustenabil

La întrebarea jurnaliștilor privind eventuale recomandări pentru populație de încurajare a reducerii consumului de energie, Sebastian Burduja a vorbit de perspectiva premierii consumatorilor care au un comportament sustenabil.

„Este un subiect sensibil. De ce? Pentru că într-o altă epocă, românilor li s-au restrâns aceste drepturi de fapt, pe care într-o țară civilizată ar trebui să le ai. Ar trebui să ai dreptul să-ți aprinzi lumina, să-ți pui mașina de spălat rufe când dorești. E adevărat, din perspectiva Sistemului Energetic Național, dacă un român vrea să facă un bine, ar trebui să nu pornească mașina de spălat rufe sau spălat vase sau alți consumatori în acest vârf de seară, între ora 18:00 și ora 21:00, ar putea face acest lucru”, a spus Sebastian Burduja.

Ministrul a dat exemplu altor state mai avansate, la nivelul cărora România urmând să ajungă prin creșterea gradului de digitalizare.

„Ce fac alte state, care sunt mai avansate decât noi, este că ele premiază consumatorul care are un asemenea comportament și acest mecanism bazat pe cerere înseamnă că eu, dacă aleg să-mi pornesc mașina de spălat rufe la ora 2:00 la prânz, când am energia solară și producție suficientă, am o factură mai mică. Noi trebuie să ajungem acolo prin digitalizarea sistemului, prin contorizare inteligentă. Noi suntem încă la prima etapă, nu avem contorizare inteligentă în întreaga țară sau la cât mai multe puncte de consum, dar am pus problema asta cu colegii mei și vrem să creăm deja cadru prin care măcar acolo unde există contorizare inteligentă, să vedem dacă nu cumva putem să stimulăm genul acesta de măsuri, de comportamente din partea consumatorilor exact astfel încât de fapt să facem bine și sistemul energetic național”, a conchis Sebastian Burduja.

În același timp, în urma ședinței de luni reprezentanții Comandamentului de Vară au făcut unele recomandări pentru toți consumatorii:

• Eficientizarea Consumului de Energie: Încurajăm cetățenii să utilizeze energia electrică cu responsabilitate, evitând consumul excesiv în orele de vârf de seară (18:00 – 22:00); Recomandăm utilizarea aparatelor electrocasnice mari (mașini de spălat, uscătoare, etc.) în afara acestui interval;
• Utilizarea Responsabilă a Aparatelor de Aer Condiționat: setați termostatele aparatelor de aer condiționat la o temperatură constantă moderată, de aproximativ 24-26°C, pentru a evita suprasolicitarea rețelei.

Evoluția consumului

Temperaturile crescute din această perioadă, creșeterea gradului de comfort a locuințelor prin dotarea acestora cu sisteme de condiționare a aerului, dar și lipsa de preocupare generală privind reducerea aportului energiei solare în interiorul imobilelor prin sisteme de umbrire adecvate, folosirea arhitecturii pasive, toate au adus o premieră: consumuri de energie electrică în plină vară la un nivel neobișnuit de mare, arată, într-o analiză transmisă luni președintele Asociației Energia Inteligență (AEI), Duumitru Chisăliță.

Analizând evoluția consumului și producției de energie electrică, conform datelor Transelectrica la nivelul României în data de 14 iulie 2023 și data de 14 iulie 2024, Dumitru Chisăliță a observat:

• consumul de energie electrică mai mare cu 45% decât în aceeași zi din anul trecut (14 iulie)
• importurile de energie electrică mai mari cu 1400% decât în aceeași zi din anul trecut (14 iulie)
• resursele securitare salvează din nou situația energetică:
• s-a produs energie pe bază de cărbune, mai mult cu 125% decât în aceeași zi cu un an în urmă
• s-a produs energie pe bază de gaze, mai mult cu 45% decât în aceeași zi cu un an în urmă (14 iulie)
• s-a produs energie pe bază de energie nucleară, mai mult cu 66% decât în aceeași zi cu un an în urmă (14 iulie)
• energia eoliană mai mică cu 59% decât în aceeași zi din anul trecut (14 iulie)
• energia hidro mai mică cu 5% decât în aceeași zi din anul trecut (14 iulie).

„Sigur după aceste zile vor veni furtuni și ploi și vom avea o pondere ridicată a energiei electrice din surse eoliene. Nu cred că trebuie să vedem modul de producere a energiei ca fiind «rele» și alte forme doar ca fiind «bune», este important să înțelegem nevoia de a dezvolta un mix de consum efficient resilient și un mix de producție securitar”, a explicat Dumitru Chisăliță.

Citiți și:

Care este viitorul schemei de plafonare a prețurilor în energie? Sebastian Burduja: „Am văzut efecte și la consumatori. Au început să scadă facturile”

Sebastian Burduja, despre posibila plecare a E.ON de pe piața furnizării. „Companiile din portofoliul Ministerul Energiei se vor uita cu mare atenție”

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele